Produsele stupului: calendarul recoltelor și cum le alegi

Produsele stupului se recoltează eșalonat, de-a lungul sezonului apicol: de regulă polenul și mierea de rapiță primăvara, mierea de salcâm spre sfârșitul primăverii, teiul, floarea-soarelui și poliflora vara, mana și propolisul spre toamnă. Momentul exact depinde de zonă și de vreme. Alegi fiecare produs după aspect, etichetă și discuția directă cu apicultorul.

• De ce contează calendarul stupului
• Calendarul stupului, anotimp cu anotimp
• Mierea, pe sortimente: cum arată și cum se comportă
• Cristalizarea: de ce se întâmplă și ce faci
• Mierea în fagure, polenul și păstura
• Propolisul, lăptișorul de matcă și ceara de albine
• Tabel: cum arată, cum se păstrează, cum se folosește
• Ce citești pe etichetă
• Cum cumperi direct de la apicultor
• Produsele stupului în bucătărie
• Pentru apicultori: cum ajungi pe Fabricat în RO
• Întrebări frecvente

De ce contează calendarul stupului

Dacă ai stat vreodată lângă un stupar într-o seară caldă de la sfârșitul primăverii, știi cum sună o stupină în plin cules: un zumzet gros, constant, care pare să vină din pământ. În acele zile, apicultorul se uită mai des la cer decât la ceas. De aceea, întrebarea „când se recoltează mierea?” nu are un singur răspuns, ci un calendar întreg, care se mută puțin în fiecare an.

Acest ghid nu repetă ce găsești deja în ghidul complet despre mierea de albine românească sau în ghidul general al produselor apicole românești. Aici ne uităm la produsele stupului prin lentila timpului: ce se întâmplă în stup în fiecare anotimp, ce poate recolta apicultorul și când, cum arată fiecare produs când ajunge la tine, cum îl păstrezi și cum îl folosești în bucătărie.

Calendarul stupului, anotimp cu anotimp

România are o mare varietate de zone de cules: câmpie, deal, munte, delta, păduri de foioase și de conifere. Un apicultor din sud poate începe culesul de salcâm mai devreme decât unul din nordul Moldovei, iar în zonele de deal și munte totul se decalează. Mulți apicultori practică stupăritul pastoral: mută stupii după flori, de la rapiță la salcâm, apoi la tei și la floarea-soarelui. Tabelul de mai jos este orientativ, nu un program fix.

Primăvara: polen, rapiță și primele culesuri

Primăvara este anotimpul în care colonia se reface după iarnă. Albinele aduc în stup polen de la sălcii, pomi fructiferi și flori de câmp, iar apicultorul poate monta colectoare de polen la urdiniș. Ghemotoacele colorate rămase în colector sunt polenul pe care îl găsești apoi în borcane: galben, portocaliu, verzui, uneori aproape violet, în funcție de flori.

Rapița înflorește de regulă primăvara, iar acolo unde există culturi mari, apicultorii duc stupii în apropiere. Mierea de rapiță se recunoaște ușor: foarte deschisă la culoare și cu tendința de a cristaliza repede, uneori la doar câteva zile sau săptămâni de la extracție. De aceea o vei găsi des sub formă cremoasă.

Sfârșitul primăverii: salcâmul

Culesul de salcâm este, pentru mulți apicultori români, momentul cel mai important al anului. Durează puțin, de regulă câteva zile până la două săptămâni, și depinde enorm de vreme. Mierea de salcâm se extrage după ce albinele au căpăcit celulele, adică au acoperit cu un strat subțire de ceară mierea maturată.

Vara: tei, floarea-soarelui, poliflora

După salcâm urmează, în funcție de zonă, teiul. Mierea de tei are un miros proaspăt, ușor ierbos, și o culoare de la galben pal la verzui. Spre mijlocul verii, în zonele agricole, floarea-soarelui oferă un cules generos, cu o miere galben intens care cristalizează destul de repede. Unde nu domină o singură plantă, albinele adună nectar din multe flori, iar rezultatul este mierea poliflora, diferită de la o stupină la alta și de la un an la altul.

Vara târziu și toamna: mana și propolisul

Mierea de mană nu provine din nectarul florilor, ci din secrețiile dulci pe care anumite insecte le lasă pe frunzele și acele copacilor. Albinele le adună și le transformă în miere. Mana nu apare în fiecare an și nici în fiecare pădure; depinde de condiții meteorologice specifice. Tot în a doua parte a sezonului, albinele adună mai intens rășini de pe muguri și scoarță, din care fac propolisul cu care etanșează stupul înainte de frig.

Iarna: albinele iernează, apicultorul lucrează ceara

Iarna, stupul nu se deschide decât în situații excepționale. Albinele stau strânse în ghem, în jurul mătcii, și consumă din mierea lăsată în stup. Pentru apicultor însă iarna nu înseamnă vacanță: acum topește ramele vechi, purifică ceara, pregătește faguri artificiali pentru sezonul următor și repară echipamentul. Ceara de albine pe care o cumperi provine adesea din această muncă de iarnă.

Mierea, pe sortimente: cum arată și cum se comportă

Mierea este produsul pe care albinele îl obțin din nectarul florilor sau din mană, pe care îl transformă și îl depozitează în faguri până la maturare. Apicultorul scoate ramele cu faguri căpăciți, îndepărtează căpăcelele de ceară și extrage mierea prin centrifugare, apoi o lasă să se limpezească și o filtrează grosier înainte de îmbuteliere. Fiecare sortiment are o personalitate proprie.

Miere de salcâm

Este foarte deschisă la culoare, aproape transparentă, cu un gust delicat și o aromă florală discretă. Rămâne lichidă mult timp, uneori mai bine de un an, pentru că are de regulă un conținut mai ridicat de fructoză. Este o miere versatilă în bucătărie, pentru că nu acoperă gustul celorlalte ingrediente. Dacă vrei să vezi cum arată salcâmul alături de fagurele în care s-a maturat, un borcan de miere de salcâm cu fagure e un bun punct de plecare.

Miere de tei

Galben-pai până la verzui, cu un parfum puternic, proaspăt, pe care mulți îl descriu ca ușor mentolat. Gustul are uneori o notă fină amăruie la final. Cristalizează într-un ritm mediu, în funcție de cât nectar din alte flori conține.

Miere de floarea-soarelui

Galben intens, cu gust dulce, ușor fructat. Cristalizează relativ repede, cu granule ceva mai mari, și devine opacă, de culoarea untului.

Miere poliflora

Este mierea „de peisaj”: reflectă florile din jurul stupinei. O poliflora de câmpie poate fi deschisă și blândă, una de munte poate fi mai închisă și mai aromată. Ritmul de cristalizare variază mult, de la câteva săptămâni la câteva luni. Dacă vrei să compari mai multe sortimente, un pachet de degustare cu cinci sortimente de miere crudă te ajută să-ți descoperi preferințele.

Miere de rapiță

Albă sau crem, cu gust dulce și aromă discretă. Cristalizează foarte repede și foarte fin, ceea ce o face potrivită pentru mierea cremoasă (obținută prin amestecarea controlată a mierii în timpul cristalizării, ca să rămână fină și onctuoasă).

Miere de mană

Închisă la culoare, de la chihlimbar la aproape negru, cu gust mai puțin dulce, cu note de malț, caramel sau rășină. Este mai densă și cristalizează de regulă încet.

Miere de trandafiri: un produs aromatizat

Merită făcută o distincție: mierea de trandafiri de la Deliciul Mihaelei nu este o miere monoflorală obținută de albine din nectar de trandafir, ci un produs al unui producător, în care mierea este combinată cu aroma trandafirului. Verifică pe pagina produsului lista de ingrediente; e o specialitate potrivită pentru deserturi și platouri.

Cristalizarea: de ce se întâmplă și ce faci

Cristalizarea este un proces natural. Mierea conține zaharuri în concentrație mare, iar glucoza tinde, în timp, să formeze cristale. Mierea cristalizată nu este alterată și nu a primit zahăr; doar și-a schimbat textura. Viteza depinde în principal de raportul dintre glucoză și fructoză, de temperatura de păstrare și de prezența unor particule fine (de exemplu, grăuncioare de polen) în jurul cărora încep să se formeze cristalele.

• Cristalizează repede: rapița, floarea-soarelui, multe sortimente de poliflora.
• Cristalizează într-un ritm mediu: teiul, unele poliflore.
• Cristalizează încet: salcâmul și, de regulă, mana.

Cum readuci mierea la starea lichidă

Dacă preferi mierea lichidă, pune borcanul deschis într-un vas cu apă caldă (nu fierbinte și niciodată la fiert) și amestecă din când în când, până se topesc cristalele. Evită microunda și încălzirea directă pe foc: căldura puternică schimbă aroma și culoarea mierii.

Când e cazul să fii atent

Separarea mierii în două straturi, unul lichid deasupra și unul cristalizat dedesubt, apare uneori la cristalizare și nu e neapărat o problemă. Spumă abundentă la suprafață, miros acru sau de fermentat sunt însă semne că mierea a avut prea multă umiditate sau a fost păstrată deschis. Mierea absoarbe umezeala din aer, de aceea capacul trebuie mereu bine închis. Pentru mai multe detalii despre cum recunoști o miere bine maturată, consultă ghidul despre mierea autentică.

Mierea în fagure, polenul și păstura

Mierea în fagure și fagurele de miere

Mierea în fagure este forma cea mai directă în care poți cumpăra miere: o bucată de fagure căpăcit, tăiată din ramă și pusă în borcan sau într-o cutie, uneori acoperită cu miere lichidă. Nu a trecut prin centrifugă și nu a fost filtrată, așa că păstrează textura ceruită a fagurelui. Ceara se poate mesteca împreună cu mierea; unii o înghit, alții o scot după ce au mestecat-o, ca pe o gumă naturală.

Fagurele se păstrează la temperatura camerei, bine închis, departe de soare și de mirosuri puternice. Mierea din fagure cristalizează în același ritm ca sortimentul respectiv, iar fagurele cu miere de salcâm rămâne de regulă mai mult timp cu mierea lichidă.

Polenul crud și polenul uscat

Polenul apicol este format din ghemotoace mici de polen floral, pe care albinele le adună pe picioarele posterioare și le aduc în stup. Apicultorul le recoltează prin colectoare montate la intrarea în stup, care desprind o parte din ghemotoace când albinele intră.

Polenul crud, adică neuscat, este proaspăt, moale și foarte sensibil la umezeală, de aceea se ține la frigider, în recipient închis, sau la congelator pentru perioade mai lungi. Polenul uscat se păstrează într-un loc răcoros și uscat, în borcan etanș. Culorile diferite ale ghemotoacelor arată diversitatea florilor; un polen poliflor va avea de regulă un amestec de nuanțe, în timp ce polenul crud se recunoaște după textura mai moale și aroma mai intensă.

Ca gust, polenul este ușor dulceag, floral, uneori cu o notă amăruie sau pudrată. Se presară pe iaurt, peste fulgi de ovăz, în smoothie-uri sau peste brânzeturi proaspete. Pentru mai multe informații despre polen ca produs apicol, vezi ghidul complet al produselor apicole românești.

Păstura: polenul păstrat în fagure

Păstura este polenul pe care albinele l-au depozitat în celulele fagurelui, l-au presat și l-au acoperit cu un strat subțire de miere. În timp, în celule are loc un proces natural de fermentație lactică, care schimbă textura și gustul: păstura devine mai compactă, cu gust acrișor-dulce, ușor fermentat. Se obține prin extragerea ei din faguri, o muncă migăloasă, motiv pentru care e mai rar întâlnită decât polenul. Se păstrează la rece, în recipient închis.

Propolisul, lăptișorul de matcă și ceara de albine

Propolisul: ce este și cum se obține

Propolisul este o substanță rășinoasă pe care albinele o produc din rășinile adunate de pe mugurii și scoarța arborilor, amestecate cu ceară și secreții proprii. În stup, îl folosesc ca pe un material de construcție: etanșează fisurile, îngustează intrarea înainte de iarnă și acoperă suprafețele interioare. Are o culoare de la galben-brun la brun închis, uneori cu nuanțe verzui sau roșiatice, și un miros puternic, rășinos.

Apicultorul îl recoltează prin răzuirea ramelor și a pereților stupului sau cu ajutorul unor grile speciale pe care albinele le umplu cu propolis. Propolisul brut este lipicios la cald și devine casant la rece. Se păstrează într-un loc răcoros și întunecat, în recipient închis. Pe piață îl întâlnești în stare brută sau prelucrat, de exemplu ca tinctură de propolis 50%, formă în care se comercializează frecvent. Propolisul nu este un ingredient culinar. Despre originea și tradiția lui în apicultura românească poți citi în articolul dedicat propolisului românesc.

Lăptișorul de matcă: ce este

Lăptișorul de matcă este o secreție albă-gălbuie, cremoasă, produsă de glandele albinelor lucrătoare tinere. Albinele hrănesc cu el toate larvele în primele zile, iar larvele destinate să devină mătci primesc lăptișor pe toată durata dezvoltării. Pentru a-l obține, apicultorul crește mătci în botci (celulele speciale ale mătcilor) și extrage lăptișorul din ele la momentul potrivit, cu instrumente fine. Este o muncă de precizie, făcută de regulă în sezonul activ, primăvara și vara.

Lăptișorul are gust acrișor, ușor înțepător, și o textură cremoasă. Este foarte sensibil la căldură și lumină, așa că se păstrează la frigider sau congelat, în recipiente mici, închise ermetic. Se comercializează proaspăt, congelat, liofilizat sau amestecat cu miere.

Ceara de albine: lumânări, lemn și puțin în bucătărie

Ceara este produsă de albinele lucrătoare prin glande speciale din abdomen. Din ea construiesc fagurii, celulele hexagonale în care cresc puiet și depozitează miere și polen. Apicultorul obține ceara din căpăcelele tăiate la extracție și din ramele vechi, pe care le topește, le filtrează și le toarnă în calupuri.

• Lumânări: lumânările din ceară de albine ard lent și au un miros discret de miere. Sunt și o tradiție veche, legată de biserică și sărbători.
• Ceruri pentru lemn: amestecată cu uleiuri vegetale, ceara se folosește pentru tratarea suprafețelor de lemn, a plăcilor de tocat și a lingurilor din lemn.
• Folii din material textil cerat: o alternativă reutilizabilă pentru acoperirea bolurilor și împachetarea pâinii.
• Uz culinar limitat: ceara din fagure se mestecă odată cu mierea, iar în unele rețete de patiserie se folosește, în cantități foarte mici, pentru ungerea formelor. Ceara nu se gătește ca ingredient.

Ceara se păstrează simplu: într-un loc uscat, ferit de soare puternic și de căldură, învelită ca să nu prindă praf.

Tabel: cum arată, cum se păstrează, cum se folosește

Ce citești pe etichetă

Eticheta este primul tău instrument atunci când nu cumperi direct din stupină. Fără să intrăm în detalii legislative, un borcan de miere comercializat corect conține de regulă următoarele informații:

• Denumirea produsului: „miere”, eventual cu sortimentul (salcâm, tei, poliflora, mană) sau cu forma de prezentare (în fagure, cremoasă).
• Originea: țara sau țările în care a fost recoltată mierea. Dacă vrei miere românească, caută mențiunea clară a României ca țară de recoltare.
• Producătorul sau ambalatorul: numele și adresa celui care răspunde de produs.
• Data: data durabilității minimale și, de cele mai multe ori, lotul.
• Cantitatea netă: greutatea mierii din borcan.

La produsele combinate, cum sunt miezul de nucă cu miere de salcâm sau siropul de cătină cu miere, citește lista de ingrediente și proporțiile, dacă sunt menționate. La polen, propolis și lăptișor, urmărește modul de păstrare indicat de producător. Dacă te interesează povestea certificării și a tinerilor care aleg apicultura, citește și articolul despre tinerii fermieri care îndulcesc România.

Cum cumperi direct de la apicultor

A cumpăra direct de la apicultor înseamnă, în primul rând, a putea pune întrebări despre culesul din acel an și despre locurile în care și-a dus stupii.

Întrebări bune de pus apicultorului

1. Unde au stat stupii în timpul culesului? Zona spune mult despre aroma și sortimentul mierii.
2. Din ce an și din ce cules este mierea? Un apicultor poate avea în aceeași lună salcâm din primăvară și poliflora din vară.
3. Cum ați extras și filtrat mierea? Majoritatea extrag prin centrifugare și filtrează grosier.
4. Cum recomandați să păstrez polenul sau lăptișorul? Fiecare producător poate avea indicații specifice pentru produsele sale.
5. Ce alte produse aveți? Mulți apicultori oferă și fagure, polen, ceară sau produse combinate.

Unde găsești apicultori pe Fabricat în RO

Pe Fabricat în RO poți descoperi apicultori din mai multe zone ale țării și poți lua legătura direct cu ei din pagina lor de prezentare. Câteva exemple:

• Apicultură în Pașcani oferă sortimente de miere, polen, faguri și sirop de cătină.
• Bucovina Honey, producătorul Bejan Marin din Moara, județul Suceava, vinde miere bio.
• Herța Bio Apicole își prezintă produsele apicole pe pagina proprie de pe platformă.
• Mierea vie de la Fagurele cu Miere are propria listare cu produse apicole.

Dacă vrei să găsești producători din zona ta, folosește harta producătorilor locali din România sau directorul de producători. Iar dacă preferi să comanzi online, produsele apicole disponibile le găsești în magazinul online Fabricat în RO.

Produsele stupului în bucătărie

Bucătăria românească folosește mierea de generații: în turte și plăcinte, în prăjituri cu nucă, în colivă, în băuturi calde de iarnă. Iată câteva idei practice, organizate pe produse.

Mierea în rețete

• Dressinguri: o lingură de miere de salcâm sau poliflora, ulei presat la rece, oțet sau suc de lămâie, muștar și sare dau un dressing echilibrat pentru salate de iarnă.
• Glazuri pentru carne: mierea de mană sau o poliflora închisă, amestecată cu usturoi și cimbru, dă o crustă lucioasă pentru pulpe de pui sau coaste.
• Copturi: mierea face aluaturile mai umede și le rumenește mai repede, așa că merită să cobori puțin temperatura cuptorului și să urmărești coacerea.
• Ceai și băuturi calde: adaugă mierea după ce ceaiul s-a răcit puțin, ca să-i păstrezi aroma. Dacă îți plac infuziile, vezi și ghidul ceaiurilor din plante românești, unde mierea este partenerul firesc.
• Brânzeturi: mierea de tei sau de mană merge bine cu brânzeturi maturate, iar salcâmul cu brânză proaspătă de vaci.

Fagurele pe masă

Un platou cu brânzeturi românești, nuci, struguri sau pere și o bucată de fagure cu miere este una dintre cele mai simple și mai spectaculoase gustări.

Polenul și păstura

Bine de știut: mierea și produsele care conțin miere nu se dau copiilor sub un an. Dacă ai alergie la polen sau la produse apicole, evită polenul, păstura, propolisul și lăptișorul.

Polenul se adaugă la final, nu se gătește: presărat peste iaurt cu fructe, peste un bol de ovăz sau peste o salată de fructe. Păstura, mai acrișoară, merge în cantități mici amestecată cu miere sau iaurt.

Cadouri din stup

Un coș cu două-trei sortimente de miere, un fagure și o lumânare din ceară de albine este un cadou cu poveste, mai ales în preajma sărbătorilor. Pentru mai multe idei, vezi selecția de cadouri de Crăciun românești.

Pentru apicultori: cum ajungi pe Fabricat în RO

Dacă ești apicultor și vrei ca oamenii să afle povestea stupinei tale, ce sortimente ai și cum te pot contacta, îți poți crea o pagină de prezentare pe Fabricat în RO. Platforma promovează producătorii români din 2014 și îi pune în legătură directă cu clienții. Poți începe prin a adăuga listarea afacerii tale, iar dacă vrei mai multă vizibilitate, vezi pachetele de promovare Fabricat în RO.

Întrebări frecvente

Când se recoltează mierea în România?

Mierea se recoltează eșalonat, pe parcursul sezonului activ: de regulă rapița primăvara, salcâmul spre sfârșitul primăverii, teiul și floarea-soarelui vara, mana spre toamnă, în anii în care apare. Momentele exacte diferă în funcție de zonă, altitudine și vreme, așa că apicultorul decide după starea fagurilor.

Mierea cristalizată este alterată?

Nu. Cristalizarea este un proces natural, determinat în principal de conținutul de glucoză al mierii. Rapița și floarea-soarelui cristalizează repede, salcâmul încet. Dacă preferi mierea lichidă, încălzește borcanul ușor, în apă caldă, nu fierbinte. Mirosul acru sau spuma abundentă sunt însă semne de fermentare.

De ce mierea de salcâm rămâne lichidă atât de mult timp?

Mierea de salcâm are de regulă un raport mai mare de fructoză față de glucoză, iar fructoza nu cristalizează ușor. De aceea salcâmul rămâne lichid luni întregi, uneori mai bine de un an, dacă e păstrat la temperatura camerei, în borcan închis.

Cum se păstrează polenul crud?

Polenul crud conține mai multă umiditate decât cel uscat, așa că se ține la frigider, în recipient închis, sau la congelator pentru perioade mai lungi. Polenul uscat se păstrează într-un loc răcoros, uscat și întunecat, într-un borcan etanș.

Ce este păstura și prin ce diferă de polen?

Păstura este polenul depozitat de albine în celulele fagurelui, presat și acoperit cu miere. În timp trece printr-o fermentație lactică naturală, care îi dă un gust acrișor și o textură compactă. Se extrage din faguri, motiv pentru care e mai rară decât polenul colectat la urdiniș.

Cum cumpăr miere direct de la apicultor?

Caută apicultori în directorul și pe harta producătorilor de pe Fabricat în RO, contactează-i din pagina lor și întreabă unde au stat stupii, din ce cules și din ce an este mierea și cum recomandă păstrarea. Poți comanda și din magazinul online al platformei.

Produse românești din categoria Produse alimentare tradiționale românești

Nectar de Catina cu miere, Ghimbir si Menta – 500mlNectar de Catina cu miere si Mure – 500mlNectar de Catina cu miere si Capsuni – 500mlSirop de trandafiri

Vezi toate produsele din categoria Produse alimentare tradiționale românești