În ultimii 25 de ani Uniunea Europeană a luat măsuri pentru protejarea produselor fabricate pe teritoriul său; în primul rând, pentru a elimina concurența neloială din partea celor care copiază diferite produse și în al doilea rând, pentru a proteja produsele și calitatea lor. În acestă direcție, s-au dezvoltat mai multe reguli și standarde europene prin care se protejează calitatea și autenticitatea produselor locale sau naționale certificate și recunoscute oficial de Uniunea Europeană.
Primul produs românesc, certificat la nivel de U.E. prin indicație geografică protejată, a fost magiunul de prune Topoloveni. Singurul ingredient pe care acesta îl are este: pruna proaspătă românească, netratată chimic. Un kilogram de magiun se obține din 5 kilograme de prune din cel puțin 4 soiuri diferite.
Atestată documentar din 1914, metoda tradițională de preparare constă în prepararea magiunului în cazane cu pereți dubli, sub temperatură controlată de maximum 68 de grade Celsius, timp de 12-14 ore, până când se evaporă toată apa. Acest proces va păstra integral calitatea nutritivă a prunelor, iar magiunul nu va avea nevoie de conservanți.
Magiunul de prune Topoloveni este certificat de către Institutul de Cercetări Alimentare drept aliment funcțional, care consumat în mod curent contribuie la menținerea stării optime de sănătate, prin aportul de macroelemente, microelemente, macronutrienți, micronutrienți (fitonutrienți, în special antioxidanți, vitamine, fibre alimetare). Poate fi consumat de la vârsta de 6 luni – când începe diversificarea alimentației; este permis și persoanelor bolnave de diabet (cu recomandarea medicului curant) – grație indicelui glicemic scăzut.
Salamul de Sibiu este un alt produs cu indicație geografică protejată din 2016, fiind al doilea produs românesc care a primit această distincție; acesta are o culoare rubinie, acoperit cu mucegai alb nobil, produs în România de peste 100 de ani, după aceeași rețetă și aceleași procese.
Producătorii au avut documente care să demonstreze că salamul a început să fie produs în Transilvania, în urmă cu peste 100 de ani. Rețeta a fost creată de un italian stabilit în Țara Românească, în jurul anului 1910. Numele său era Filippo Dozzi și a găsit condițiile potrivite pentru a face salam crud-uscat în orașul Sinaia. Așa că, el a cumpărat o clădire aici, care avea un restaurant și o pivniță de vinuri.
Și procesul de fabricare este curat, rezultând un produs de înaltă calitate, fabricat din carne de porc și slănină tare. Conținutul este pus în membrane naturale sau membrane de colagen şi apoi afumat cu lemn de esență tare, maturat și uscat la temperaturi scăzute. Maturarea se face cu produse alcoolice, cum ar fi vinul alb, vinul roșu, vinul rose, vinars și bere neagră. Culturi de mucegai nobil sunt de asemenea folosite pentru a obține gustul specific pe care îl are salamul. Salamul este maturat și uscat pentru o lungă perioadă de timp – aproximativ 60 de zile – în prezența mucegaiului menționat mai sus, ceea ce contribuie, de asemenea, la gustul delicios.
Ingredientele naturale din rețeta de Telemea de Ibănești au făcut din aceasta al treilea produs românesc recunoscut de Uniunea Europeană. Este un aliment obţinut din lapte de vacă, produs în zona montană a Văii Gurghiului după o reţetă specifică locului. Gustul rămâne unic, datorită laptelui muls de la animalele ce păşunează păşunile cu flora naturală, specifică Văii Gurghiului.
Totul e natural la această telemea – lapte, cheag și ingredientul special: saramura de orșoavă, care îi dă gustul inconfundabil. Laptele crud ajunge în vanele de coagulare, după care se introduce în lapte enzima coagulantă, în funcție de PH-ul laptelui, la 33-34 de grade. Se presează, se intoduce în saramură de orșova, după care se lasă la zvântat, apoi etichetare.
Al patrulea produs cu denumire geografică protejată este Pălinca de Bihor. Aceasta se obține prin dublă distilare din fructe fermentate. Se folosesc mai ales prune, dar și mere, pere, gutui, piersici și alte fructe, iar perioada de fermentație este lungă, între 3 și 7 luni, variind în funcție de fructele folosite. Distilarea se realizează în cazane speciale de cupru, cu spirală dublă de răcire. Produsul finit are un conținut ridicat de alcool, cu o tărie de 50 de grade, și e incolor.
Un alt alimentcare a fost inclus recent pe lista produselor cu indicație geografică este Cașcavalul de Săveni. Acest cașcaval este o brânză maturată pe o perioadă lungă, de 60 de zile, timp în care capătă o conistență omogenă și o culoare mai puternică. La gust, Cașcavalul de Săveni amintește de aroma nucilor, având o aromă ușor amăruie.
Principalul motiv pentru care Cașcavalul de Săveni atinge aceste înalte standarde de calitate sunt condițiile climatice locale, care contribuie la diversificarea florei pășinilor.
Tot ca produs românesc cu indicație geografică este cunoscută și Scrumbia de Dunăre. Delicioasa Scrumbie de Dunăre afumată a fost înregistrată în baza de date a denumirilor și înregistrărilor DOOR la date de 3 decembrie 2018.
Această scumbie este un pește marin, care face parte din familia clupeide, se găsește doar în Marea Azov și Marea Neagră de unde pătrunde în fluvii. Carnea Scrumbiei de Dunăre este plină de oase, dar datorită grăsimii pe care o conține, aceasta are un gust foarte fin, apreciat de gurmanzi în special sărată sau afumată.
Celebrii Cârnați de Pleșcoi atât de apreciați la români și nelipsiți de la mesele de sărbătoare, fac și ei parte din categoria produselor românești cu indicație geografică protejată. Rețeta originală a acestor cârnați este păstrată cu sfințenie de către locuitorii din Pleșcoi, dar experții susțin că principalul motiv pentru care acești cârnați au un gust atât de deosebit este raportul dintre carnea de oaie și cea de vită, principalele două ingrediente fără de care niciun cârnat nu poate primi această denumire.
Novacul afumat din Țara Bârsei este o delicatesă preparată dintr-un pește care poate fi găsit în iazurile, heleșteurile și lacurile din lunca Oltului. Spre deosebire de novacul crescut în zonele de câmpie care poate fi consumat după doi ani, cel din Țara Bârsei ajunge la greutatea potrivită pentru prelucrare în trei ani.
Novacul afumat din Țara Bârsei se prepară după o rețetă locală din care rezultă fileuri de culoare galben-auriu, cu reflexe metalice și cu o textură relativ fibroasă, fără depuneri de grăsime. Gustul Novacului afumat din Țara Bârsei este savuros și ușor sărat.
Alături de faimosul Salam de Sibiu nu putea lipsi nici Telemeaua de Sibiu. Această telemea este produsă în satele din Transilvania, din lapte de oaie și se prepară în județul Sibiu de secole încoace.
Telemeaua de Sibiu este o telemea de forma unor calupuri albe și dense și se poate consuma atât proaspătă, cât și maturată.
Suntem mândri cu produsele noastre românești și considerăm că lista e mult mai lungă. Cu pași mici, dar siguri, ne punem amprenta în spațiul internațional cu produse calitative și naturale. Noi românii trebuie să ne susținem între noi, iar cea mai simplă metodă este să cumpărăm produse 100% românești, iar când avem ocazia, să ne lăudăm și străinilor cu ele.
Sursa: magiun-nimpex.ro, imperialtransilvania.com, socinro.me
