Agricultura românească se află într-un continuu declin. Autoritățile publice tratează problema cu indiferență; guvernele își pasează problema unul altuia, ca un stindard al unei moșteniri nedorite. Între timp, țărani care vând legume la colțuri de stradă sunt hărțuiți de poliție. În hipermarketuri faci parcă o călătorie în jurul lumii atunci când vrei să îți faci proviziile cu fructe și legume. Mere din Polonia. Usturoi din China. Morcovi din Olanda. Tiruri turcești cu produse vegetale ajung în toată țara. În cercetare pentru dezvoltarea durabilă nu s-a investit de pe vremea lui Brâncoveanu, iar bugetul alocat acestui sector nu arată deloc încurajator.
Dar putem dormi liniștiți. Curând se va face agricultură și în țara noastră.
Treptat, suprafețe agricole tot mai însemnate sunt preluate de entități cu capital străin. Când va fi cumpărat suficient spațiu din teritoriul țării, poate vor fi aduși acasă cei peste 2 milioane de români care muncesc (oficial) în afara țării. Forța noastră de muncă prestează pe plantațiile țărilor din care importăm legume. Importuri care cresc mereu.
Deși situația este arhicunoscută, nu există în prezent o strategie clară de dezvoltare a agriculturii. Sau cel puțin niște măsuri grabnice care să favorizeze fermierii și agricultorii autohtoni și să le faciliteze interacțiunea cu cumpărătorii. Intermediarii sunt orientați spre acumularea capitalului, și mai puțin pe evaluarea calității, și preferă marfa străină. Recolte uriașe din solurile patriei putrezesc în localitățile de unde provin, fiind cumpărate la preț de dumping în cel mai bun caz. Între timp, strategiile cincinale ale guvernului sunt rătăcite în elucubrații birocratice și măsuri care se aplică retroactiv și tardiv. În cadrul unor inițiative care au ca scop dezvoltarea unei agriculturi sustenabile, cu sprijin al unor oameni din orașe, unii fermieri creează asociații prin care să asigure furnizarea de legume pentru zonele urbane. Dar acestea au un caracter local și nu rezolvă o problemă națională.
La fabricatînRO, am primit solicitări de sprijin de la oameni îngrijorați că activitatea lor este periclitată, că vor fi nevoiți să renunțe la munca cu care sunt deprinși.
Care încearcă, cu disperare uneori, să-și vândă produsele de o calitate incontestabilă, și nu acceptă compromisuri în ceea ce privește marfa lor. Ne-a scris, cu aceste gânduri, familia Bogdan din comuna Dragalina, Călărași, o familie de agricultori care se încadrează în categoria aceasta. Lupta lor cu toate piedicile instituționale, sociale și legate de organizare a ajuns la apogeu. Concurează de ani de zile, în continuă pierdere, cu porumbul și grâul din Ungaria, din Moldova și mai nou, din Etiopia. Într-o țară care ar putea susține de trei ori populația sa, noi importăm produse agricole de la vecini, și ne ajută, cu altruism, și Africa. În comuna din Călărași, familia despre care vă vorbim produce legume- fasole uscată, pepeni, cartofi, porumb dulce zaharat, mazăre, și cereale- grâu de panificație și porumb. Nu folosesc fertilizatori artificiali sau chimicale pentru dezvoltarea cât mai multor culturi lunar. Sunt printre puținii care (încă) militează pentru o agricultură sănătoasă, produsă prin mijloace naturale.
Ceea ce să dorim să le arătăm acestor oameni este că nu sunt singuri. Intenționăm să creăm o comunitate cu legături strânse, în care să îi susținem prin toate mijloacele pe agricultorii români.
Putem începe cu oamenii care sunt în prima linie a confruntării cu un sistem ce îi împinge spre renunțarea la mijloacele de subzistență. Pentru detalii, achiziții de legume sau idei de orice fel, puteți contacta fermierii din Dragalina la numerele de telefon 0749533436 sau 0760780246, sau pe adresa de email b_andreea_s@yahoo.com. De asemenea, dacă doriți produse alimentare tradiționale românești, proaspete și gustoase, vă sugerăm să faceți o vizită în magazinul nostru, unde s-ar putea să găsiți tot ce vă doriți.
