Se încarcă...
Cum Se Certifica Un Produs Romanesc Www.fabricatinro.ro .fabricatinro.ro

Cum se certifică un produs românesc?

Cum se certifică un produs românesc? 

Există produse tradiționale, produse bio, produse cu denumire de origine protejată, produse de origine controlată sau pur și simplu produse fabricate în România.

M-am pus în pielea unui producător și m-am întrebat ce are de făcut dacă știe că obține un produs românesc, cu ingrediente locale, eventual după o metodă tradițională, să obțină o certificare? Cum se descurcă printre reglementări, instituții europene și românești care aplică reguli, verifică produsele înregistrate, românești, originare, ecologice și tradiționale?

Pentru un producător o certificare prezintă multiple avantaje: este o garanție a calității în fața clienților, este îmbunătățită imaginea companiei, are acces la noi piețe și noi clienți, va avea un proces de producție standardizat, repetabil și care poate fi monitorizat, se produce o responsabilizarea angajaților, furnizorilor și colaboratorilor.

Produsele alimentare sunt cele care sunt supuse unor rigori mai mari pentru a fi certificate.

În România, un produs alimentar este certificat de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) – Direcția Generală Industrie Alimentară și pe site-ul instituției se regăsesc toate informațiile necesare.

Un produs alimentar ar putea avea următoarele certificări:

Cum se certifică un produs cu denumire de origine protejată (DOP)?

Primul și probabil cel mai cunoscut produs care a primit această certificare este magiunul de Topoloveni. MADR publică periodic o listă cu produsele românești care au denumiri de origine protejată recunoscute. Găsim cu mândrie în această listă lapte, iaurt, lapte bătut, brânză, cașcaval, telemea, salam, cârnați, pâine, covrigi, plăcintă.

Avizarea se face în conformitate cu prevederile Regulamentului Consiliului CE nr. 1151/2012, toate informațiile se găsesc pe site-ul www.madr.ro, iar caietul de sarcini trebuie să includă:

  • denumirea care urmează a fi protejată ;
  • descrierea produsului, inclusiv materiile prime, precum şi principalele caracteristici fizice, chimice, microbiologice sau organoleptice ale produsului;
  • definirea zonei geografice delimitate;
  • dovada faptului că produsul este originar din zona geografică delimitată;
  • descrierea metodei locale de obţinere a produsului şi a modului de ambalare;
  • elemente care să stabilească legătura dintre calitatea sau caracteristicile produsului și mediul geografic menţionat sau legătura dintre o anumită calitate, reputaţia sau o altă caracteristică a produsului şi originea geografică menţionată
  • numele şi adresa autorităţilor care verifică respectarea dispoziţiilor caietului de sarcini;
  • orice normă specifică de etichetare a produsului în cauză;

Cum se certifică un produs tradițional?

Atestarea unui produs tradițional se face de către Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale în conformitate cu Ordinul nr. 724 din 29 iulie 2013 emis de către acest minister. Produsele se înscriu în ”Registrul Național al Produselor Tradiționale” (RNPT). Informațiile și produsele înscrise în registru se regăsesc pe siteul www.madr.ro

Primul atestat pentru produs tradițional în România a fost acordat pentru ”pâinea tradițională Adriana”

La capitolul produse tradiționale lista produselor cu care ne putem delecta e mai lungă: cârnați, cârnăciori, horincă, pălincă, dulceață, slănină afumată, mușchiuleț file, caș, cașcaval, smântână și altele.

Pentru a atesta un astfel de produs caietul de sarcini trebuie să îndeplinească condiții clare privind:

  • numele produsului, care trebuie să fie unic;
  • descrierea caracteristicilor produsului tradițional, prin indicarea principalelor însușiri;
  • descrierea caracteristicilor materiilor prime care să nu conțină în compoziția acestora adaosuri de aditivi alimentari, coloranți, arome, vitamine, minerale, îndulcitori;
  • proveniența materiilor prime;
  • descrierea caracteristicilor ingredientelor folosite în procesul de fabricație;
  • descrierea metodei de producție specific locală, autentică și invariabilă, precum și descrierea procesului tehnologic tradițional, unde se vor trece toate fazele de producție, inclusiv operațiunile executate manual;
  • descrierea elementelor specifice privind ambalarea;
  • fotografia și descrierea desenului pe secțiune care să reprezinte caracteristicile specifice produsului, forma;
  • modul de producție care să reflecte un procedeu tehnologic de producție tradițional;
  • cerințele minime și procedurile de verificare și control al tradiționalității produsului;
  • capacitatea de producție realizată — raportată pentru un an, nu poate depăși cantitatea medie de 150 kg/litri pe zi total produs tradițional atestat și nu mai mult de 400 kg/litri pe zi total produse tradiționale atestate, cu excepția producerii pâinii și produselor de panificație tradiționale — care nu pot depăși cantitatea medie de 300 kg pe zi total produs tradițional atestat și nu mai mult de 800 kg pe zi total produse tradiționale atestate;
  • date, înscrisuri, referințe bibliografice cu referire la vechimea produsului, care trebuie să demonstreze transmiterea unei tradiții de la o generație la alta și din care să rezulte legătura istorică a produsului tradițional cu locul de producție, sau o declarație de notorietate din partea unei asociații locale a producătorilor de produse tradițional;

Cum se certifică un produs marca înregistrată?

 Conform legii este definită ca un semn susceptibil de reprezentare grafica servind la deosebirea produselor, sau a a serviciilor, unei persoane fizice sau juridice, de cele apartinind altei persoane, societăți și cele ale concurentei. Marca înregistrată poate fi utilizată pentru orice produs sau serviciu și înregistrarea este un proces care durează câteva luni. Detaliile privind pașii ce trebuie urmați se găsesc pe siteul Oficiului de Stat pentru Invenții și Mărci (OSIM) www.osim.ro

Marca înregistrată conferă unicitate unui produs, este un element face distincția pentru un produs sau serviciu însă nu certifică faptul că este un produs 100% românesc.

Cum se certifică un produs originar?

Altfel spus ”fabricat în România” sau ”made în Romania”. Este un termen care se adresează producătorilor care exportă. Până în luna mai 2015 se aplica un protocol european privind definirea de produse originare, iar începând cu 1 mai 2015 se aplică Decizia nr. 71/2015 EEA (Uniunea Economică Europeană)  care reglementează că un produs este considerat originar dacă toate materialele conținute sunt originare sau dacă maxim 10% din prețul de fabrică al produsului sunt materiale ne-originare care au suferit transformări suficiente.

Cum se certifică un produs cu denumirea de origine controlată (DOC)?

Se regăsește la vinuri și certifică că sunt obținute în areale viticole strict delimitate, din soiuri recomandate și recunoscute pentru potențialul lor de a produce vinuri de cea mai înaltă calitate  totodată, reprezentative pentru zonele din care provin, prin respectarea unor condiții specifice de cultivare a vitei de vie și procesare a vinului.

Chiar dacă o certificare este complicată și duce la creșterea costurilor, consumă timp, rezultă o anumită redundanță în activitatea de producție ea are ca efect creșterea vânzărilor pentru producător.

Atenție însă, creșterea vânzărilor pune uneori în pericol calitatea, cineva plătește costul acestor certificări, există riscul concentrării asupra hârtiilor în detrimentul produselor și există producători onorabili care nu au timpul și resursele necesare pentru a certifica produsele lor chiar dacă produsele sunt românești și sunt excepționale. Personal sunt adepta moderației în certificări. Ne quid nimis, adică nimic peste măsură.

Articol scris de Cristian Ianasi

Ti-a placut articolul? da-i un share!

Share pe Facebook
Share pe Twitter
Share pe Linkdin
Share pe Pinterest

Lasa un comentariu

Te-ar putea interesa si: