Tusea convulsivă, cunoscută și sub numele de pertussis, este o infecție bacteriană foarte contagioasă, cauzată de bacteria Bordetella pertussis. Aceasta afectează căile respiratorii și se caracterizează prin episoade severe de tuse, care pot dura săptămâni sau chiar luni
Cum se manifestă tusea convulsivă?
Simptomele tusei convulsive evoluează de obicei în trei faze:
Faza catarală: Această primă fază începe cu simptome ușoare, asemănătoare unei răceli comune, cum ar fi rinoree (secreții nazale), febră moderată și tuse ușoară. Această fază durează aproximativ una, până la două săptămâni.
Faza paroxistică: Tusea devine severă și paroxistică (episoade intense și frecvente), cu accese de tuse care pot fi urmate de un sunet caracteristic care se poate auzi în timpul inspirației. Episoadele de tuse sunt adesea urmate de vărsături și pot cauza oboseală extremă. Această fază poate dura între două și opt săptămâni sau mai mult.
Faza de convalescență: Tusea începe să se amelioreze, dar episoadele de tuse paroxistică pot reapărea încă pe parcursul mai multor luni, mai ales dacă pacientul suferă de alte infecții respiratorii.
Tusea convulsivă poate duce la complicații grave, în special în cazul sugarilor și copiilor mici. Printre acestea se numără: pneumonia, convulsiile, apneea (oprirea respirației), encefalopatia (deteriorarea creierului) și chiar decesul. Adolescenții și adulții sănătoși au sunt expuși unui risc mult mai mic de complicații severe, dar ei pot transmite infecția copiilor nevaccinați sau celor cu un sistem imunitar slăbit.
Cum te poți feri de tusea convulsivă?
Cea mai eficientă metodă de prevenire a tusei convulsive este vaccinarea. Există vaccinul DTP (difterie, tetanos, pertussis) sau varianta sa mai recentă, DTaP, care este administrat copiilor în mai multe doze, începând de la vârsta de două luni. Pentru a-și fortifica sistemul imunitar, adulții și adolescenții ar trebui să primească vaccinuri de rapel.
Cum se tratează tusea convulsivă?
Tratamentul pentru tusea convulsivă presupune de obicei antibiotice care ajută la eliminarea bacteriei care o provoacă și la reducerea perioadei de contagiune. Se recomandă de asemenea și măsuri de susținere, cum ar fi hidratarea adecvată, odihna și utilizarea unui umidificator pentru a ameliora simptomele.
Diagnosticul și tratamentul precoce sunt esențiale pentru gestionarea eficientă a tusei convulsive și prevenirea răspândirii acesteia la alte persoane.
Poate ajuta laptele de măgăriță în tratarea tusei convulsive?
Multă lume vorbește despre un tratament tuse cu lapte de magarita, dar poate ajuta acesta chiar și în cazul tusei convulsive?
Laptele de măgăriță este considerat un antibiotic natural datorită mai multor proprietăți ale sale benefice pentru sănătate și susținute de studii științifice.
Mai întâi de toate, laptele de măgăriță are un conținut ridicat de lizozimă. Lizozima este o enzimă cu proprietăți antibacteriene puternice. Ea ajută la distrugerea peretelui celular al bacteriilor, inhibând astfel creșterea și proliferarea acestora. Laptele de măgăriță are un conținut de lizozimă, de până la 400 de ori mai mare decât laptele de vacă.
Lactoferina din laptele de măgăriță joacă de asemenea un rol important. Aceasta este o proteină prezentă în laptele de măgăriță care are, de asemenea, proprietăți antibacteriene, antivirale și antiinflamatorii. Lactoferina leagă fierul din mediul bacterian, făcându-l indisponibil pentru bacterii și inhibând astfel creșterea acestora .
Pe deasupra, ne putem gândi și la profilul de acizi grași și vitamine. Laptele de măgăriță este bogat în acizi grași esențiali și vitamine (cum ar fi vitamina C și D) care contribuie la întărirea sistemului imunitar și la prevenirea infecțiilor.
Să nu mai vorbim și de faptul că laptele de măgăriță este mai ușor de digerat comparativ cu alte tipuri de lapte, datorită profilului său unic de proteine. Acest lucru este important pentru persoanele cu intoleranță la lactoză sau alte probleme digestive, deoarece le permite să beneficieze de proprietățile sale antibacteriene fără niciun fel de disconfort gastrointestinal.
Pornind de la aceste premise, laptele de măgăriță este recunoscut printre amatorii unui stil de viață sănătos ca un antibiotic natural, luptând împotriva agenților patogeni care atacă organismul, fără însă a dăuna acestuia.
Știai că în popor tusea convulsivă mai este numită și tuse măgărească?
Tusea convulsivă se mai numește și “tuse măgărească” pe de-o parte din cauza sunetului distinctiv pe care îl produce tusea în cazul bolnavilor care suferă de această boală. Persoanele afectate de tuse convulsivă emit adesea un sunet puternic și ascuțit când inspiră aer după o serie de tuse spasmodică. Acest sunet se aseamănă cu sunetul pe care îl scot măgarii.
Denumirea de “tuse măgărească” reflectă observațiile populare și modul în care simptomele bolii au fost percepute de-a lungul timpului. Înainte de dezvoltarea diagnosticelor medicale moderne, denumirile bolilor erau adesea bazate pe caracteristici observabile și pe sunetele produse de acestea.
Se pare însă că există și o altă legătură între măgari și această boală și anume: laptele de măgăriță. Nu există studii clinice care să demonstreze cu certitudine eficiența laptelui de măgăriță împotriva tusei convulsive, dar multe persoane care au trecut prin această boală, susțin că au observat o ameliorare a simptomelor după ce au consumat lapte de măgăriță.
Cum să consumi lapte de măgăriță dacă suferi de tuse convulsivă?
Consumul de lapte de măgăriță poate aduce beneficii persoanelor care suferă de tuse convulsivă datorită proprietăților sale antibacteriene, antiinflamatorii și imunostimulatoare. Dacă crezi că suferi de tuse convulsivă, consultă mai întâi medicul pentru a primi un tratament corespunzător. Specialistul poate oferi sfaturi adaptate situației tale medicale specifice și poate confirma că nu există contraindicații în ceea ce privește consumul laptelui de măgăriță în situația ta personală.
Recunoașterea simptomelor specifice ale tusei convulsive, inclusiv sunetul caracteristic pe care îl fac cei bolnavi, sunt niște detalii importante diagnosticarea corectă și pentru administrarea promptă a tratamentului adecvat.
Alege apoi lapte proaspăt și de calitate. Asigură-te că laptele de măgăriță pe care îl vei consuma este proaspăt și provine din surse sigure și de încredere pentru a evita riscul contaminării. Când comanzi lapte de magarita direct de la fermă, asigură-te că el ajunge la tine în condiții optime de temperatură și igienă.
Când consumi lapte de măgăriță trebuie s-o faci în cantități moderate. De obicei, o cantitate de 50-100 ml pe zi este suficientă pentru a beneficia de proprietățile sale terapeutice.
Cel mai bine ar fi să bei lapte ca atare, proaspăt, de preferință pe stomacul gol, pentru o absorbție mai bună a nutrienților și a compușilor activi.
Dacă nu îți surâde ideea de a consuma lapte de măgăriță crud, îl poți amesteca cu alte băuturi, cum ar fi ceaiurile din plante sau sucurile din fructe, pentru a-l transforma într-o băutură mai atrăgătoare. Nu îl amesteca cu băuturi foarte fierbinți pentru a păstra integritatea componentelor bioactive.
Dacă nu ești alergic la miere, poți adăuga o linguriță de miere în laptele de măgăriță. Mierea are și ea proprietăți antibacteriene și poate îmbunătăți gustul acestuia.
Alte sfaturi pentru a profita mai mult de laptele de măgăriță
Pe lângă laptele de măgăriță, bea multă apă pentru a te asigura că te hidratezi corespunzător. Poți consuma și ceaiuri din plante și alte lichide sănătoase dacă preferi.
De asemenea, consumul laptelui de măgăriță ar trebui să fie o practică parte a unei diete echilibrate, bogată în fructe, legume și alte alimente care susțin imunitatea.
Odihna adecvată și evitarea factorilor iritanți, cum ar fi fumul de țigară și poluarea, sunt și de asemenea niște detalii esențiale pentru recuperarea rapidă în cazul tusei convulsive.
Nu uita că deși laptele de măgăriță poate oferi beneficii, el nu înlocuiește tratamentul medical standard pentru tuse convulsivă. Antibioticele și alte medicamente prescrise de medic sunt esențiale pentru tratarea eficientă a acestei infecții bacteriene. Consumul laptelui de măgăriță ar trebui să fie considerat un adjuvant în cadrul unui plan de tratament comprehensiv stabilit de un specialist în sănătate.
