Bucătăria românească a adunat de-a lungul istoriei obiceiuri și tradiții prin contactul cu alte popoare.
Ceea ce ne bucură este că arta gătitului românesc are în meniu influențe din bucătăria balcanică, germană, sârbească, itaiană, turcă și maghiară și de aceea ne mândrim cu bucate savuroase apreciate astăzi de turiștii străini.
Știm că dulciurile nu au o istorie tumultoasă, dar erau considerate un lux pe timpuri și putem aduce în discuție mierea și nectarul florilor ca îndulcitor, apoi după 1700 apar primele cofetării românești.
Recent, un studiu de piață realizat în octombrie 2018, ne arată că 96% dintre consumatori pun în coșul lor produse românești.
Să trecem cu pași repezi către primul produs atestat tradițional!
Taa – raaam! Vă prezentăm magiunul de Topoloveni – Argeș, recunoscut oficial de Uniunea Europeană!
Atunci când denumirea unui produs este publicată în jurnalul oficial al UE ca marcă protejată, înseamnă că acestui produs i-au fost recunoscute autenticitatea, tradiţia, istoria, aria geografică, reputaţia şi calităţile excepţionale. Aşadar, magiunul de prune produs la Topoloveni este plasat în gama premium pe piaţa alimentelor conservate din Uniunea Europeană. Magiunul de Topoloveni este primul şi singurul produs alimentar românesc care a obţinut acestă certificare, până în prezent.
Reţeta după care se fabrică magiunul la Topoloveni, în judeţul Argeş, e atestată încă din 1914 şi are un singur ingredient, „prune proaspete româneşti”. Cea care s-a gândit să-l transforme în marcă autentică românească este Bibiana Stanciulov, femeia care a reinventat magiunul de prune începând din anul 2001.
Istoria magiunului de Topoloveni
Bibiana Stanciulov, ne povestește:
„Am lucrat timp de trei ani ca reporter şi realizator de emisiuni la Radio România, dar cum la vremea aceea salariul de ziarist la stat era insuficient pentru a întreţine două persoane, pe fiica mea şi pe mine – eu sunt văduvă încă din 1986 – , m-am decis să fac altceva. Drept care am făcut şi eu ce făceau mulţi români, atunci la începutul anilor ’90, mi-am deschis o societate cu răspundere limitată.
Eram intermediar între fabricile de conserve şi Armată. Am câştigat odată o licitaţie pentru pateu şi atât de prost a fost încât îmi spusesem că mă las de afaceri. Din cauza unui bărbat, un director al unei fabrici care nu şi-a onorat contractul cu firma mea, am cumpărat fabrica asta şi am pierdut mulţi bani atunci”.
După o licitaţie precipitată, Stanciulov a cumpărat o secţie a unei fabrici de conserve dezafectate de la Topoloveni, Argeş. „A costat vreo 320 de milioane de lei vechi. Nici nu văzusem ceea ce cumpărase. M-am trezit că am dat banii, luaţi cu împrumut de la bancă, pe un morman de fiare vechi şi de betoane. Ce era să mai fac?! M-am apucat de treabă aşa cum m-am priceput. Mai întâi am căutat lista de beneficiari ai fostei fabrici, după care am început cu ajutorul fostei şefe de secţie Cecilia Gageanu să aducem înapoi oamenii care lucraseră acolo până când fabrica fusese închisă de stat şi care erau şomeri. Magiunul a mers, însă, cel mai bine la vânzare. Timp de aproape opt ani, produsul a fost exportat în proporţie de 90% în Austria şi Germania, în butoaie de 250 de kilograme. Austriecii îl revindeau la borcan, cu etichetă de-a lor şi un adaos de zahăr peste măsură. M-am ambiţionat atunci, pentru că îl cumpărau la preţ de materie primă de la noi şi-l vindeau de cinci ori mai scump la ei ca produs finit. Aşa că, acum, îl vindem numai la borcan, cu etichetă românească”, spune Bibiana.
După multe cercetări ştiinţifice, Bibiana Stanciulov a reuşit să convingă pe toată lumea că magiunul de la Topoloveni n-are zahăr, E-uri sau alţi conservanţi, ci numai prune: „este bun pentru oricine, de la copii de şase luni la bolnavii de diabet, pentru că nu are zahăr. Ăsta e şi secretul: combinaţia a patru soiuri de prune, cu cantitate de zaharuri diferită”, explică proprietara făbricuţei de la Topoloveni. Profesorul Gheorghe Mencinicopschi şi Larex au certificat magiunul de Topoloveni ca fiind cel mai sănătos şi natural produs de acest fel din România.
Pentru prezentările de la târguri şi expoziţii, Bibiana pregăteşte zeci de reţete de dulciuri. A făcut cozonac cu magiun, bomboane de ciocolată cu magiun, fondante cu magiun.
Atestarea produsului
În 2008, Bibiana Stanciulov s-a zbătut să obţină un certificat NATO pentru magiunul de Topoloveni astfel încât acest produs să poată ajunge în baza de date a Armatei americane, care este centralizată la Berlin, şi să poată participa la orice licitaţie a Armatei SUA pentru a livra produse în ţările în care există baze NATO.
Stanciulov a obţinut certificatul NATO pentru magiunul său după un an de aşteptare prin oficiile Ministerului Apărării Naţionale, laboratoare de cercetări alimentare şi teste biologice. Aşadar, marmelada americanilor din bazele NATO poate fi oricând înlocuită cu sănătosul magiun de Topoloveni.
Bibiana Stanciulov a investit, în aproape zece ani, peste 550.000 de euro în retehnologizarea fabricii a cărei inaugurare oficială a avut loc în toamna anului 2009, şi are de gând să nu se oprească aici cu diversificarea gamei de produse Topoloveni.
„Deocamdată, Capitala rămâne cel mai mare consumator. Avem contracte de distribuţie cu mai multe supermarketuri şi magazine de tip Plafar. Comercianţii români s-au îndoit la început că nu conţine zahăr rafinat, nici conservanţi, dar testele au arătat că este natural”, spune Bibiana Stanciulov. Fabrica lucra până anul trecut doar câte două luni pe an pentru producţia de magiun, de la mijlocul lui august până în octombrie. Din 2010, la Topoloveni producţia s-a diversificat, la celebrul magiun de prune adăugându-se şi dulceaţa de cireşe amare şi cea de vişine. Adeptă şi promotoare a alimentaţiei sănătoase, Bibiana Stanciulov a adăugat de curând pe lista produselor fabricate la Topoloveni şi zacusca de legume.
Aflăm de la doamna Stanciulov că, în fiecare an, se adună în jur de 1.500 de tone de prune, din care ies puţin peste 200 de tone de magiun. Pe poarta fabricii, un borcănel de 350 de grame pleacă cu 6,75 lei, preţul crescând la raft în funcţie de adaosul fiecărui comerciant.
Pentru promovare, Bibiana Stanciulov a folosit târgurile naţionale pentru produse tradiţionale
Asocierea cu Casa Regală, al cărei furnizor de magiun şi dulceaţă a devenit fabrica din Argeş, a crescut în mod considerabil anvergura internaţională a produselor de la Topoloveni. „A fi ales furnizor al Casei Regale nu-i deloc o treabă simplă, pentru că trebuie strânsă o documentaţie, trebuie făcut un caiet de sarcini, şi aşa mai departe. Principesa Margareta şi Principele Radu Duda ne fac acum reclamă pe oriunde merg”, explică proprietara afacerii de la Topoloveni.
„Şi comunitatea evreiască din România a cerut un certificat care să ateste că magiunul este un aliment reglementat de religia iudaică”, enumeră Bibiana Stanciulov categoriile de clienţi fideli ai magiunului de prune. Pentru asta, Bibiana s-a luptat să obţină un certficat kosher pentru magiunul său, certificat solicitat de rabinul comunităţii româneşti de evrei, Shlomo Sorin Rosen.
La sfârşitul lunii aprilie, chiar după sărbătorile pascale, Bibiana Stanciulov a primit o veste foarte bună, pentru care s-a luptat mai bine de doi ani.
Magiunul produs în fabrica de la Topoloveni a devenit primul produs alimentar din România care primeşte Indicele Geografic Protejat (IGP) din partea Comisiei Europene.
„Am depus actele în martie 2009, iar toată procedura durează doi ani, am fost singurii din România care am intrat în procesul de acreditare. IGP-ul va figura pe etichetele borcanelor pe care le vom exporta. Clienţii europeni recunosc acest indiciu, ştiu ce înseamnă şi au garanţia unui produs natural”, spune cu modestie Bibiana Stanciulov. Fosta ziaristă de la Radio România nu uită să îl menţioneze şi să îi mulţumească comisarului european pe Agricultură, Dacian Cioloş, cel care i-a dat personal vestea prin intermediul unui e-mail că magiunul de Topoloveni a primit IGP-ul.
„Acest om, pe care îl cunoşteam doar din activitatea sa publică reflectată de presă, a pus umărul la recunoaşterea pe plan european a magiunului produs la noi, chiar dacă domnia sa în mod oficial nu poate fi «avocatul» ţării din care provine, el fiind comisar pe agricultură al întregii Uniunii Europene. O spun fără niciun fel de reţinere, Dacian Cioloş este un profesionit ireproşabil în domeniul său. Iar cei care conduc destinele României ar face bine să ia aminte la activitatea acestui om care nu uită că e român şi încearcă atât cât e posibil să facă ceva pentru întreprinzătorii particulari din ţara sa”, zice cu însufleţire proprietara fabricii de la Topoloveni.
Sursa: https://www.cotidianul.ro/o-poveste-romaneasca-de-succes-magiunul-de-topoloveni/
Ai consumat magiun de Topoloveni? Spune-ne și nouă părerea într-un comentariu! Te așteptăm!
