Până în ziua de azi s-au scris probabil mii de pagini despre pălincă și țuică și pe bună dreptate, pentru că aceste băuturi au o legătură profundă cu istoria neamului românesc. Călătorind alene, contra timpului, până în vremurile când pălinca și țuica au fost băute pentru prima oară pe teritoriul țării noastre, putem să ne dăm seama cine ne-a stat alături de-a lungul istoriei, dar și cine împotrivă. Și cu toate că toată lumea știe câte ceva despre pălincă și despre țuică, iar „materiale didactice” există deja cu duiumul, noi, echipa FabricatinRO, ne-am gândit să spunem și altfel povestea acestor băuturi tradiționale românești, prezentându-le astfel în niște ipostaze mai puțin cunoscute publicului larg.
Pălinca și țuica – de la medicament la băuturile oricărui român
Conform specialiștilor, se pare că pentru introducerea băuturilor distilate pe teritoriul țării noastre, în special în satele locuite de sași din Transilvania, trebuie să aducem laude călugărilor cistercieni. Iar celor cărora li se pare un lucru neobișnuit ca astfel de oameni ai lui Dumnezeu să aducă și să popularizeze pe un teritoriu străin băuturi alcoolice atât de puternice, suntem datori cu explicația faptului că pe vremea aceea, ceea ce numeau bieții călugări vinars nu era considerat nimic mai mult decât un medicament cu multiple beneficii pentru sănătate.
Termenul de vinars provine de la băutura germană Brantwein care se producea la fel ca și aqua vitae sau ocovită cum i se spunea în Epoca medievală într-unele așezări din Nord-Vestul României de azi. De la sosirea vinarsului pe meleagurile patriei noastre în secolul al XIV-lea și până la consumarea sa pe scară largă ca băutură alcoolică ce desfată trupul și încântă sufletul, au trebuit să treacă două veacuri. Abia din secolul al XVI-lea când domnitorul Petru Rareș se ospăta cu el la banchetele sale, aflăm din izvoarele istorice că vinarsul se făcuse prieten cu românul.
Ca și în ziua de azi, încă de la începuturile sale, pălinca era și ea o băutură trasă prin foc. Se presupune că termenul în sine vine de la slavi și mai exact, de la verbul paliti care înseamnă a arde sau a distila. Pălinca, scrisă ca palinka a rămas și ea în istoria scrisă a neamului românesc, în documente care datează încă din anul 1630.
Despre țuică pe de altă parte, putem spune că încă de la început era a noastră și doar a noastră. Etimologia cuvântului nu se cunoaște nici până în ziua de azi, iar termenii similari din alte limbi ca de exemplu cujka – din sârbo-croată, provin din limba română. Conform primei atestări documentare a acestei băuturi, se pare că în anul 1570, se producea țuică în cantități industriale mari în localitatea Țurț, celebră și în ziua de azi pentru această aleasă delicatesă românească.
Cu timpul, pălinca, dar și țuica, au devenit niște băuturi de nelipsit de pe mesele românilor, mai ales în zilele de sărbătoare. De-alungul timpului s-a acreditat în timp că țuica este specifică părții de Sud și Est a României iar pălincă specifică N-Vestului, adică Transilvania, când de fapt înainte de 1989, băuturile distilate din fructe făcute oicial în România, purtau denumirea de țuică, pălinca fiind o denumire populară, regională.
În prezent, în conformitate cu legislația națională și europeană, aceste produse, țuică și pălincă, pot avea concetrația alcoolică cuprinsă între 37,5°și 86°vol. alc. și se obțin prin diverse metode ( mono distilare, dublă distilare și chiar triplă distilare – metoda ZETEA ), diferența constând doar în materia primă folosită.
Pentru țuică, exclusiv prunele, pentru pălincă, orice fruct cu precizarea că pălinca se produce doar în Transilvania.
Și iată cum de-a lungul câtorva secole, băuturile distilate din România s-au transformat din medicament în plăceri accesibile oricui. Dar evoluția lor nu s-a oprit aici și iată că secolul XXI le găsește într-o cu totul altă ipostază și anume aceea a băuturilor de lux.
Pălinca și țuica – de la băuturi obișnuite la băuturi de lux
Cei care au făurit o cu totul altă imagine pentru pălincă și țuică sunt proprietarii brandului Zetea despre care mulți spun că sunt singurii care ar putea vinde chiar și frigidere la Polul Nord, dacă pot să vândă pălincă și țuică scumpă în România.
Povestea brandului Zetea este cel puțin la fel de fascinantă ca povestea băuturilor pe care le produce. Cu mai bine de 200 de ani înaintea scrierii acestui articol, undeva pe tărâmurile Transilvaniei, într-un loc pe care localnicii îl știau ca „Ultimul bastion al prunelor”, o familie muncitoare și cu spirit inovator, provenită dintr-o breaslă de zidari, a început să producă un stimulent curat, natural și fortifiant distilând sucul obținut din prunele pe care le aveau la discreție. Din această familie cu dragoste pentru băuturile bune, se trage și Silviu Zetea, un antreprenor de succes care imediat după revoluție, când capitalul nu mai era considerat ilegal, transformă îndeletnicirea de secole a familiei într-o afacere legală, prosperă și extrem de apreciată.
În România, Silviu Zetea nu este cunoscut doar ca primul român care s-a gândit să transforme pălinca și țuica în niște băuturi de lux, dar și primul român care a depus eforturi consistente pentru a determina restaurantele de prestigiu să accepte vânzarea acestor produse în meniul lor obișnuit. De asemenea, legislația în vigoare la începutul demersurilor sale i-a fost mai degrabă potrivnică motiv pentru care strategia adoptată de Silviu Zetea în popularizarea pălincii și țuicii sub o altă imagine decât cea cu care ne obișnuisem până în prezent, a avut succes.
Acum, brandul Zetea este unul din cei mai de seamă parteneri ai platformei FabricatinRO și totodată un brand care prin povestea sa ne motivează să muncim cu aceeași ambiție de care creatorul său Silviu Zetea a dat dovadă, astfel încât și proiectul FabricatinRO să ajungă cunoscut de fiecare român.
Și pentru că am spus deja atât de multe povești în acest articol, merită să încheiem materialul tot cu o poveste, aceea a comunității FabricatinRO din care orice producător român care dorește să se afirme este invitat să facă parte.
Proiectul FabricatinRO a luat ființă în anul 2014 și a evoluat într-o platformă cu multiple beneficii pentru producătorii români, dar și pentru cumpărători. Producătorii români care fabrică cu drag și spor lucruri de calitate și care își doresc mai multă promovare online, dar și posibilitatea de a încheia parteneriate de succes, se alătură platformei FabricatinRO și beneficiază de oferte avantajoase de promovare, dar și de statutul de membru într-o comunitate unită și cu un țel comun: acela de a populariza produsele autohtone. Iar cumpărătorii pe de altă parte, profită din plin de posibilitatea de a cumpăra cele mai bune, mai frumoase, mai gustoase și mai calitative produse românești pe care le-au încercat vreodată!
