Ibrahim Gunbeyi, fondatorul Mado: povestea turcului care a făcut din shaorma un brand 100% fabricat în România

Actualizat: septembrie 2026 · Podcast Fabricat în RO, episodul 13 · Autor: Adrian Ambrose, fondator Fabricat în RO

În 1998, Ibrahim Gunbeyi avea 24 de ani și o singură misiune: să-și ajute unchiul, care deschisese o afacere de import la București cu câțiva ani mai devreme. Nu venise cu un plan de afaceri, nu venise cu o viziune de fabrică pe mai multe hectare, nu venea nici măcar cu limba română în bagaj. Douăzeci și șase de ani mai târziu, stă în fabrica pe care a construit-o la Miroslava, lângă Iași, și povestește, la podcastul Fabricat în RO, cum un lanț de fast-food ajuns la 14 restaurante și aproape 60 de milioane de lei cifră de afaceri anuală a rămas, cu bună știință, dependent în proporție de peste 90% de furnizori românești.

Mai jos găsești, integral, toate întrebările și răspunsurile din discuția dintre Adrian Ambrose și Ibrahim Gunbeyi, fondatorul Mado România — organizate pe teme, ca să poți sări direct la partea care te interesează, de la copilărie și primul restaurant, până la cifrele fabricii și planurile de export.

Cine este Ibrahim Gunbeyi, omul din spatele Mado

Ibrahim Gunbeyi este fondatorul Mado România, lanțul de restaurante de tip shaorma cu sediul la Iași, unic pe piața locală prin faptul că deține propria fabrică de producție. Are dublă cetățenie, română și turcă, a venit în România în 1998 și conduce astăzi un grup cu 13 locații proprii și o franciză, la Zalău — 14 în total —, o fabrică proprie și peste 350 de angajați. Toamna aceasta urmează să deschidă a 14-a locație proprie, în Tomești, ceea ce va duce grupul la 15 locații.

“Eu sunt un om simplu, dar plin de încredere în mine. Muncesc. Încerc să fiu în fiecare zi mai bun decât ieri.”

Cum a fost copilăria lui Ibrahim Gunbeyi?

A crescut într-o familie modestă din Turcia, într-o vreme, spune el, “mult mai grea decât zilele de astăzi”, fără puterea financiară de acum. Copilăria a fost totuși un bun profesor — a strâns atunci multe dintre indiciile pe care, retrospectiv, le recunoaște ca fiind primele semne ale spiritului antreprenorial de mai târziu.

De la cine are Ibrahim Gunbeyi spiritul antreprenorial?

Nu de la părinți, ci de la unchiul lui — un om de afaceri important în Turcia, ajuns între timp parlamentar, care încă din 1993 deschisese o firmă în România și a rămas activ pe piața locală până prin 2001-2002. Părinții încurajau copiii să muncească și să câștige bani de mici, dar spiritul de afaceri propriu-zis, spune Gunbeyi, l-a moștenit de la unchiul său.

Cum l-a format faptul că a câștigat bani de la vârste fragede?

Ibrahim Gunbeyi este mândru că a lucrat încă din copilărie și recomandă deschis aceeași experiență tuturor părinților pe care îi cunoaște: cine ajunge la 30 de ani fără nicio experiență de muncă, spune el, “nu mai are chef de muncă” și e nevoit să învețe la maturitate lucruri pe care ar fi trebuit să le știe de la 10-15 ani, pierzând timp prețios din viață.

Ce activități recomandă Ibrahim Gunbeyi copiilor de azi?

Recomandă domenii care se pot învăța de acasă sau prin practică timpurie — de la IT, unde un copil poate exersa direct pe calculator, până la stagii de practică prin liceu, la firme reale. Reperul lui: până la 20 de ani, un tânăr ar trebui să știe deja cum se câștigă și cum se dă valoare banilor, pentru că munca susținută într-un domeniu, spune el, e ceea ce construiește în timp un specialist.

Drumul către România și alegerea Iașului

Cum a ajuns Ibrahim Gunbeyi în România?

Unchiul lui avea deja, din 1993, două brutării în București, apoi a intrat în distribuția de drojdie Pacmaia, acoperind jumătate din țară — Moldova, Constanța și o parte din București. Pe măsură ce firma a crescut, unchiul i-a propus lui Ibrahim să vină ca ajutor în România, iar tânărul a acceptat propunerea.

Cum arăta orașul lui natal din Turcia, prin comparație cu Iașul?

Orașul turcesc în care s-a născut Gunbeyi este mai mic decât Iașul, dar la fel de primitor — o ospitalitate pe care spune că a regăsit-o și la Iași, motiv pentru care s-a simțit imediat acasă.

De ce a ales Iașul, nu Bucureștiul?

Ibrahim Gunbeyi a ales Iașul pentru că oamenii din oraș l-au făcut să se simtă “născut aici” — mai primitori și mai ospitalieri decât în alte zone ale țării. Înainte de decizia finală, a trăit șase luni în Bacău, o vreme în Constanța și peste un an în București, dar Iașul a fost singurul loc unde s-a simțit cu adevărat acasă.

Cum arăta România când a venit Ibrahim Gunbeyi?

O țară în plină dezvoltare, spune el — clădiri, centre comerciale, fast-food-uri, orice domeniu avea nevoie de multă muncă și era plin de oportunități nevalorificate încă.

Ce oportunitate a văzut Ibrahim Gunbeyi acolo unde alții nu au văzut-o?

A observat că oamenii voiau produse de calitate, dar nu le găseau. După Revoluție, orice produs se vindea — era o “sete” de consum și o invazie de produse pe piață —, însă calitatea rămânea inconstantă. Acolo a văzut Gunbeyi spațiul de creștere.

A venit ca angajat sau ca investitor?

Ca angajat. Abia mai târziu, când unchiul și partenerii lui de afaceri s-au despărțit și au decis să vândă cele cinci restaurante deținute împreună — trei în București, unul la Brașov, unul la Iași —, Ibrahim a ales, fără nicio ezitare, locația din Iași.

Primul restaurant Mado și pariul pe datorie

Cum arăta primul magazin Mado?

Primul Mado din istoria familiei a fost deschis în anul 2000, în Mall Vitan din București — un magazin construit cu alte materiale și un aspect mult mai simplu decât arată astăzi orice locație Mado. Cel din Iași, cumpărat ulterior, era mai mic decât cel din București, dar lui Ibrahim i-a plăcut mai mult, tocmai pentru că îi plăcea orașul.

Cum l-a cumpărat: cu bani cash sau pe datorie?

Pe datorie. Cumpărarea primului restaurant Mado din Iași — de la unchiul său și de la partenerii de afaceri ai acestuia — nu s-a făcut din bani proprii, ci printr-un credit.

I-a fost frică să se îndatoreze?

Da, un pic — orice om simte o urmă de emoție când intră în datorie, spune Gunbeyi, dar dacă ai un plan, ai încredere în tine și știi ce faci, datoria te ajută să te dezvolți. Recomandă aceeași abordare și azi: are în continuare mai multe credite active, iar cu ele, spune el, se dezvoltă din ce în ce mai mult.

“Sigur că orice om, când intră în datorie, are un pic de emoție. Dar dacă ai un plan, ai încredere în tine și știi ce faci, atunci datoria te ajută să te dezvolți.”

Cât de greu a fost să convingă românii să mănânce shaorma acum 20 de ani?

Deloc atât de greu pe cât ar părea, spune el — românii sunt oameni cărora le place să încerce lucruri noi. Adevărata provocare nu era prima încercare, ci a face clientul să revină a doua, a treia oară în același restaurant, iar asta se rezolvă printr-un singur mijloc: calitatea constantă a produsului.

De la un magazin la brand național

Care a fost momentul în care afacerea a devenit, cu adevărat, o poveste de succes?

Primul magazin, spune Gunbeyi, “era un vis” — venea cu experiență de afaceri din Turcia, dar aceasta era prima oară când punea totul pe cont propriu, în România. Abia după deschiderea celui de-al doilea magazin, la Timișoara, a înțeles că poate construi o marcă la nivel național și că afacerea poate fi condusă și de la distanță.

Ce s-a schimbat după deschiderea locației din Palas Iași?

Punctul de cotitură pentru Mado a fost deschiderea locației din Palas Iași, unde volumul de vânzări a depășit capacitatea sistemului artizanal de până atunci — fiecare restaurant își gestiona separat aprovizionarea, fără centru logistic sau fabrică proprie. După Palas, Gunbeyi a înțeles că fără o structură centralizată de producție, standardul de calitate nu mai putea fi menținut la fel în toate locațiile — de-acolo a pornit decizia de a construi o fabrică proprie.

Care a fost cea mai mare greșeală din dezvoltarea Mado?

Deschiderea a două locații în București, în 2015, înainte ca fabrica să fie gata. Planul inițial era să termine fabrica și abia apoi să livreze marfă către București, dar construcția a întârziat, a venit pandemia, iar în 2020 ambele locații din București au fost închise — o pierdere semnificativă de timp și de bani.

Cum ar aborda azi o nouă intrare în București, ținând cont de greșeala din trecut?

La fel ca prima oară ca principiu — deschide după ce fabrica și toate rețetele sunt complet finalizate — dar cu încrederea, de data aceasta, că un prim magazin în București ar avea succes imediat.

Cum a trecut Mado prin criza pandemiei și prin criza economică actuală

Care a fost primul moment în care afacerea s-a oprit complet?

În 2020, odată cu pandemia. Ibrahim Gunbeyi descrie acea perioadă drept “nopți albe” — nu mai știa ce urmează, iar toate magazinele erau situate în centre comerciale, unde nu se putea lucra cu livrare.

Cum a rezistat compania în acea perioadă?

Mado a supraviețuit din surse proprii de finanțare, un credit bancar obținut în aprilie 2020 pentru plata salariilor, plus ajutoarele de stat din perioada pandemiei — iar decizia centrală a fost să nu concedieze pe nimeni, în ciuda a trei luni fără nicio vânzare. Compania a stat închisă din martie și a redeschis în iulie 2020, iar revenirea la normal s-a întins pe mai mulți ani.

“Fără oameni nu ai cum să faci nimic. Asta am învățat de-a lungul anilor. Cel mai important lucru este echipa — dacă ai echipa, poți să faci orice.”

A trebuit să plătească integral chiriile în acea perioadă?

Nu. A obținut reduceri de chirie, plus eșalonarea sumelor neplătite din 2020 pe anii următori (2021 și ulterior), cu rate și reduceri suplimentare.

A fost decizia de a păstra angajații cea mai bună din istoria companiei?

Da — fără oameni, spune Gunbeyi, “nu ai cum să faci nimic”, iar păstrarea echipei intacte în cea mai grea perioadă a fost lecția centrală pe care a păstrat-o de atunci.

România este în criză economică, în opinia lui?

Da, Gunbeyi confirmă că observă o criză economică reală în prezent, dar are încredere că țara o va depăși — la fel cum a trecut peste criza din 2008 și peste pandemie. Estimarea lui: piețele revin la normal începând cu 2027.

De când a observat Mado semnele crizei economice?

Din 2024, prin scăderea consumului și prin diminuarea salariilor din sectorul bugetar — un fenomen care, spune el, s-a adâncit în 2025 și 2026. Ca reacție, Mado nu a majorat niciun preț în 2025.

Cum gestionează Mado scăderea consumului?

Prin oferte care mențin clienții aproape, chiar cu marje mai mici — o formă de marketing construită direct în restaurant, nu online, cu scopul explicit de a nu pierde obiceiul de cumpărare al clienților actuali.

Secretul echipei: de ce rămân oamenii lângă Ibrahim ani de zile

Care este secretul oamenilor care rămân mulți ani lângă Ibrahim Gunbeyi?

Rețeta de retenție se bazează pe încredere reciprocă și pe promisiunea explicită, făcută fiecărui angajat nou, că poate crește în companie până la pensie. Gunbeyi le dă colegilor putere de decizie și posibilitatea de a se bucura de propriile realizări, iar exemplul lui de creștere internă e concret: colegi ajunși directori zonali sau directori de fabrică.

Când angajează pe cineva, se gândește pe termen scurt sau vrea să-l aibă alături toată viața?

Pe termen cât mai lung posibil. La fiecare angajare, întreabă direct persoana dacă rămâne alături de companie până la pensie și ia răspunsul afirmativ ca pe o promisiune reciprocă — el oferă siguranță, angajatul oferă loialitate.

Cum găsea primii angajați în anul 2000, la București și Iași?

Nu existau rețele sociale ca astăzi, dar existau ziarele — primul canal de recrutare a fost anunțul de mică publicitate. Ulterior, pe măsură ce a cunoscut mai mulți oameni, recomandările din rețeaua de cunoștințe au devenit principala sursă de angajați noi.

Ce valori nu negociază niciodată cu angajații sau partenerii?

Seriozitatea, corectitudinea și disciplina. Sunt, spune el, singurele lucruri pe care nu le negociază cu nimeni — iar disciplina angajaților români este, în opinia lui, un motiv de mândrie reală.

Cum se transformă investiția în oameni într-o cultură organizațională?

Banii singuri nu construiesc o organizare ca cea de la Mado — poți investi milioane de euro sau poți oferi salarii mai mari, dar fără implicare directă, sistemul nu se formează. Gunbeyi se implică personal cu fiecare angajat, de la directorul general până la persoana care lucrează în bucătărie: când ceva trebuie corectat, arată el însuși cum se face corect, în loc să dea doar ordine — construiește astfel lideri, nu doar angajați.

De ce și-a construit propria fabrică — și fabrica în cifre

De ce a construit Ibrahim Gunbeyi o fabrică proprie?

Pentru că, la 14 puncte de lucru, nu mai putea standardiza calitatea produselor cumpărând de la furnizori diferiți. Terenul a fost cumpărat în 2012, autorizațiile obținute în 2014, iar astăzi fabrica de la Miroslava produce zilnic pentru toate cele 14 restaurante Mado și pentru clienți din piața de HoReCa.

“Eu, în primul rând, am încredere să mănânc zilnic ce ofer clienților. De asta am vrut să produc singur — ca să știu exact ce le dau oamenilor și să pot controla mai bine produsul și calitatea lui.”

Cât a costat fabrica?

Doar clădirea a costat inițial 3 milioane de euro, iar cu utilajele incluse, investiția a depășit 10 milioane de euro.

A folosit fonduri europene sau doar capital propriu?

Pentru fabrica inițială, doar credit bancar, fără fonduri europene. Pentru extindere, însă, compania are deja aprobate fonduri de 7 milioane de euro, din care 50% nerambursabile — proiect anunțat ca urmând să fie cea mai mare fabrică de profil din România.

Va fi o a doua fabrică sau o extindere a celei actuale?

O extindere a fabricii actuale de la Miroslava, nu o construcție separată.

Ce se produce, de fapt, în fabrica Mado?

Carne de shaorma din pui și vițel, produse panetate (șnițel, cașcaval pane, crispy strips, aripioare), panificație (pâine, pizza) și o secție dedicată de sosuri — cu producție atât pentru restaurantele proprii, cât și pentru clienți externi.

Ce cantități se produc zilnic în fabrică?

În jur de 2 tone de carne pe zi, o cantitate similară la produsele panetate și până la 5 tone de sosuri pe zi.

La ce capacitate va ajunge fabrica după extindere?

De la aproximativ 120 de tone de carne de shaorma pe lună, la aproximativ 270 de tone pe lună — mai mult decât dublarea capacității actuale.

Extinderea înseamnă doar mai multă cantitate sau și mai multe magazine?

Ambele. Obiectivul e simultan: creșterea capacității de producție și extinderea rețelei de magazine proprii, plus deschiderea către parteneri noi cărora Mado le poate furniza produse.

Care este gradul actual de utilizare al fabricii?

Aproximativ 40-50%, ceea ce lasă spațiu semnificativ de creștere înainte ca extinderea fizică să devină obligatorie.

Ce tehnologii folosește fabrica?

Utilaje cumpărate din Olanda și din Germania — Gunbeyi insistă că folosesc cea mai avansată tehnologie disponibilă azi, pentru cel mai bun rezultat posibil.

Ce certificări are fabrica?

Certificare HACCP și ISO 9001, pentru managementul calității.

Dacă s-ar dubla mâine comenzile, este fabrica pregătită?

Da, fără nicio problemă — fabrica are 65 de angajați și poate face față lejer unei dublări a comenzilor din magazinele actuale și de la parteneri. Pentru un scenariu de creștere de trei sau patru ori mai mare, însă, ar fi nevoie tocmai de extinderea deja planificată.

Rețeta din spatele produselor Mado

Ce înseamnă pentru Ibrahim Gunbeyi o shaorma bună?

În primul rând, carne bună — Gunbeyi cumpără exclusiv de la o fermă locală din Iași, certificată ISO pentru creștere 100% bio, fără antibiotice. Înainte de a accepta orice furnizor nou, merge personal să vadă ferma, pentru că, spune el, “eu mănânc zilnic” ce oferă clienților.

Care este cel mai important ingredient dintr-o shaorma?

Nu există un singur ingredient decisiv — toate contează, dar modul în care este lucrată carnea rămâne esențial. Temperatura este controlată de la fermă până la farfuria clientului, iar fără acest control, spune Gunbeyi, calitatea nu mai poate fi garantată.

Cum este marinată carnea?

Cu utilaje profesionale aduse din Germania, dezvoltate în colaborare cu un laborator german specializat în tehnici de marinare.

Ce nu pun niciodată în carne?

Orice ingredient care ar putea afecta calitatea produsului final este exclus din rețetă, fără excepție.

Care este diferența dintre shaorma Mado și alte produse din piață?

Controlul calității de la fermă până la farfurie — asta consideră Gunbeyi drept marea diferență față de competiție, mai mult decât orice ingredient anume.

Cât durează până ajunge shaorma în farfuria clientului?

Producția se face săptămânal, iar livrarea către magazine e rapidă; odată ajunsă în restaurant, comanda este servită imediat clientului.

De ce a ales să producă și sosurile intern, nu doar carnea?

Din același motiv ca la carne: încredere și calitate constantă. Piața oferă multe sosuri gata făcute, dar Mado folosește exclusiv ingrediente naturale, motiv pentru care a decis să le producă singur.

Ce ingrediente naturale folosesc la sosuri?

Iaurt de la Olympus (Brașov) și ouă pasteurizate din România. Toate cele zece sosuri din meniu sunt produse intern.

Care este cel mai vândut sos?

Sosul maioneză cu usturoi — pe bază de ou, iaurt, usturoi și ulei — pe care Gunbeyi îl recomandă chiar el pentru valoarea nutritivă.

De unde sunt ouăle folosite la sosuri?

Din România, pasteurizate, alese pentru nivelul ridicat de calitate și încredere.

Care este rețeta lui preferată dintre cele zece sosuri?

Sosul maioneză — favoritul personal al lui Ibrahim Gunbeyi, deși meniul include și variante precum samurai și alte sosuri populare.

Cum se obține textura crocantă de la produsele crispy?

Printr-o secție dedicată de panetare, cu făină 100% românească, și cu ingineri de alimentație publică specializați în rețete proprii — combinația de know-how și materie primă locală dă rezultatul crocant căutat.

Se folosește aceeași carne de la Avitop și la produsele crispy?

Da, aceeași sursă de carne folosită și la restul produselor din portofoliu.

De unde provin legumele pentru salate?

Vara, aproape 100% din producție locală românească; când nu se găsește produs local suficient, compania completează din import, dar tot cu accent pe calitate.

Cât de des sunt aprovizionate restaurantele cu salate?

La fiecare două-trei zile, niciodată mai rar de atât — legumele sunt perisabile, iar prospețimea e o prioritate.

Ce soi de cartofi folosesc?

Până de curând, cartofi românești din județul Harghita, de la singura fabrică de procesare a cartofilor din România. Din cauza unei rupturi temporare de stoc la acel furnizor, compania a apelat parțial la import, urmând să revină la sursa locală odată ce noua producție e disponibilă, cel târziu din septembrie.

Cum sunt preparați cartofii?

La friteuză, cu ulei de rapiță — considerat de Gunbeyi superior uleiului de floarea-soarelui.

Ce face diferența la gustul cartofilor Mado?

Probabil chiar soiul de cartof românesc folosit, spune Gunbeyi, care a avut, până recent, 100% din aprovizionare de la producătorul din Harghita.

Există mai multe fabrici de procesare a cartofilor în România?

După cunoștințele lui Gunbeyi, doar una — construită acum aproximativ doi ani, cu tehnologie la nivel european. A vizitat-o personal înainte de a semna colaborarea și a rămas impresionat de calitate și modernizare.

Care este desertul preferat de clienți?

Singurul desert din meniu: baclavaua, făcută cu nuci din România — un produs nu foarte dulce, ales să se potrivească echilibrat cu restul meniului.

Baclavaua este singura influență din bucătăria turcească păstrată în meniu?

Aproape — pe lângă baclava, condimentele au și ele o notă de inspirație turcească, adaptată însă gustului românesc. Gunbeyi povestește chiar că turiști din Turcia i-au spus că shaorma de pui de la Mado le place mai mult decât cea de acasă.

Prospețime și trasabilitate: de la fermă la farfurie

Cât de proaspete sunt ingredientele?

Carnea ajunge la fabrică în aceeași zi în care este tăiată — o condiție pe care Mado o impune direct furnizorilor: fără carne congelată sau păstrată în depozit înainte de livrare, ceea ce e avantajos și pentru furnizor, care nu mai are costuri de depozitare.

Care este diferența dintre un produs congelat și unul refrigerat?

Dacă respectă condițiile corecte de procesare, congelarea păstrează la fel de bine calitatea alimentelor ca refrigerarea — nu există, spune Gunbeyi, o diferență reală de sănătate sau gust între cele două metode, atât timp cât procesul e făcut corect.

Ce se întâmplă cu carnea din momentul în care ajunge la fabrică?

Este marinată și condimentată, apoi congelată și livrată către magazine.

Cât timp trece din momentul recepției cărnii până ajunge la client?

În jur de șapte zile, incluzând timpul petrecut la congelare în fabrică.

Demontăm miturile despre fast-food

Este shaorma o mâncare nesănătoasă?

Nu, spune Gunbeyi — dimpotrivă, o consideră o mâncare foarte sănătoasă, cu condiția să știi din ce e făcută. Carnea de la Mado este rotisată, nu prăjită în ulei, iar ouăle, iaurtul și proteinele din sosuri aduc valoare nutrițională reală. Recomandarea lui: mai puțini cartofi, mai puțină pâine, mai multă carne și salată, pentru o masă echilibrată.

Care este cel mai mare mit despre fast-food, în general?

Chiar eticheta de “mâncare nesănătoasă” aplicată în bloc întregii industrii — fără să se țină cont de proveniența ingredientelor sau de modul de preparare. Dacă știi ce mănânci și de unde vine, spune el, fast-food-ul nu este nesănătos.

Ce mănâncă Ibrahim Gunbeyi când intră într-un restaurant Mado?

Mănâncă din toate produsele — shaorma, aripioare, pizza — pentru a rămâne convins, personal, de calitatea a ceea ce oferă clienților.

Când mănâncă, lucrează în același timp?

Da — verifică simultan modul în care e preparat produsul și corectează pe loc dacă observă vreo problemă.

Fabricat în România: ce procent, ce înseamnă produs local și cine sunt furnizorii

Ce procent din ingrediente provine din România?

Peste 90% din ingrediente sunt fabricate sau crescute în România — practic, aproape toate produsele, cu excepția câtorva condimente aduse din Germania și a unei părți din uleiul de rapiță, care nu se găsește în cantitate suficientă la producători locali.

Ce înseamnă pentru el, concret, “produs local”?

Un produs fabricat sau crescut în România — exact ca la furnizorii cu care colaborează deja: Peneș Curcanu, Avitop sau Samcom din Botoșani.

Cu câți fermieri colaborează astăzi?

Trei fermieri principali: Peneș Curcanu din Brașov pentru carnea de curcan (unul dintre cei mai mari producători din domeniu), Avitop pentru carnea de pui și Samcom din Botoșani pentru carnea de vițel — producător românesc activ și pe piețele de export.

De unde provine cașcavalul?

De la o fabrică din Harghita — un brand cu acționariat străin (Hochland), dar cu producție integral în România.

Este o problemă că unii producători din România au capital străin?

Nu, dimpotrivă — Gunbeyi consideră că firmele cu acționariat străin, dar producție locală, aduc standarde și tehnologii noi, creează locuri de muncă, plătesc taxe către stat și susțin indirect economia locală, exact ca firmele 100% românești.

Ce produse ar vrea să cumpere mai mult din România, dar nu găsește?

Ulei de rapiță — producția locală nu acoperă necesarul, iar o parte semnificativă vine încă din import, deși randamentul rapiței este mai bun decât cel al florii-soarelui, iar uleiul rezultat, de calitate superioară.

De cât ulei de rapiță are nevoie Mado?

Aproximativ 20 de tone pe lună — o oportunitate deschisă pentru orice producător local de ulei de rapiță care ar putea asigura această cantitate constant.

Cum vede viitorul producției românești?

Cu mult potențial de creștere — există încă loc de dezvoltare în multe domenii, iar exportul de produse fabricate în România ar putea contribui la dezvoltarea întregii țări, nu doar a industriei alimentare.

Business to business: ce furnizează Mado altor companii

Ce produse furnizează Mado altor companii?

Toate produsele din portofoliu — carne, sosuri, produse panetate, pâine, pizza — cu condiția ca partenerul să caute calitate constantă și o colaborare serioasă.

Cine sunt clienții B2B ai Mado?

Restaurante independente și lanțuri de fast-food, atât mai mici, cât și mai mari, inclusiv producție sub marcă proprie (private label).

Ce tip de parteneri caută Mado?

Parteneri serioși, cu grijă reală față de proprii clienți, dispuși la încredere reciprocă și la o colaborare pe termen lung.

Ar putea produce pentru un lanț de 100 de restaurante, dacă ar apărea mâine o astfel de cerere?

Da, fără ezitare.

Poate cineva deschide un restaurant folosind exclusiv produse Mado?

Da — cine vrea să deschidă un restaurant nou poate cumpăra de la Mado toată gama de produse (carne, sosuri, pâine, pizza, panetate) cu aceeași rețetă folosită în restaurantele proprii, practic o soluție completă “la cheie”. Gunbeyi susține că, până acum, nu a existat pe piață un alt furnizor capabil să acopere singur întregul lanț de produse, de la A la Z.

Antreprenoriat, criză și disciplină

Cum se gestionează crizele în Mado?

Prima criză mai dificilă a fost cea din 2008, dar cea mai grea lecție a venit din pandemie — discuții deschise cu echipa, analiza tuturor variantelor și o axare rapidă pe delivery, pentru a găsi o direcție de ieșire din criză.

Cum se reacționează când apar probleme concrete în restaurante?

Cu calm — orice problemă, spune Gunbeyi, se rezolvă mai bine evaluată cu calm decât cu reacții impulsive.

Cum reușește să-și mențină calmul la o afacere de o asemenea anvergură?

Se învață în timp, prin experiență repetată — nu este o abilitate înnăscută, ci una exersată constant, discutând și rezolvând fiecare problemă pe rând.

Ce calitate ar trebui să aibă orice antreprenor înainte să deschidă o afacere?

În primul rând, viziune — fără o direcție clară către care vrei să ajungi, șansele de reușită scad drastic. Pe lângă viziune, Gunbeyi adaugă răbdarea și încrederea în sine: renunțarea la primele dificultăți nu e o opțiune, pentru că exact dificultățile sunt cele care ne fac mai puternici.

Sistemul din spatele succesului

De ce a spus în presă că succesul vine din standardizare și organizare, nu din prezența permanentă a patronului?

Pentru că rezultatele unei organizări solide nu apar peste noapte — presupun multă disciplină, reguli stricte și claritate deplină pentru fiecare angajat despre ce are de făcut, indiferent dacă patronul e sau nu prezent fizic.

De ce spune că fără un centru logistic puternic nu poți crește la nivel național?

Pentru că, fără el, calitatea nu poate fi standardizată — dacă produsele sunt doar trimise prin transport separat, fără control central, nu ai garanția a ce s-a întâmplat pe drum. De aceea centrul logistic trebuie construit împreună cu producția, nu separat.

Ce lecții a păstrat din adaptarea modelului de business în pandemie?

Două schimbări majore: creșterea de zece ori a vânzărilor prin delivery și deschiderea primelor magazine stradale (patru până acum), tocmai pentru ca afacerea să poată funcționa chiar dacă zonele aglomerate — mall-urile — ar trebui din nou închise.

Ce lecție a păstrat din discuția cu Ștefan Mandachi, despre educație financiară, leadership și marketing?

Dacă ar alege o singură lecție, aceea ar fi despre leadership, nu marketing — pentru Gunbeyi, leadership-ul aplicat oamenilor și echipei contează mai mult decât orice strategie de promovare.

Viitorul Mado

Cum va arăta Mado peste 10 ani?

Cu cel puțin un magazin în fiecare județ din România, iar în orașele mari (Iași, Cluj, Timișoara, București) — mai multe puncte de lucru.

Se gândește și la export?

A încercat deja, dar recunoaște că nu a reușit încă — mai e nevoie de timp pentru ca proiectul de export să prindă contur.

Ce produs românesc crede că poate cuceri Europa?

Practic orice domeniu, spune el, dacă proprietarul are încredere în produsul lui și face lucruri de calitate — dă exemplul mașinilor Dacia, pe care le vede frecvent pe străzile din Germania și Italia.

Ce ar trebui să facă statul pentru producători?

În primul rând, stabilitate politică — factor cu impact direct asupra mediului de afaceri — plus sprijin real pentru producători, pentru că fără producție, spune el, economia nu poate avansa.

Ce mesaj are pentru tinerii antreprenori?

Să aibă încredere în ei și să înceapă totul de la un vis — fără o viziune clară despre ce vor să construiască, nu prea reușesc. Recomandă să înceapă să lucreze cât mai devreme posibil, în orice domeniu îi atrage (IT, automotive, electronice), pentru experiența necesară mai târziu, iar dacă observă o oportunitate — un produs care poate fi făcut mai bine — să treacă imediat la treabă.

“Totul începe cu un vis. Dacă nu ai o viziune, dacă nu știi unde vrei să ajungi, nu prea reușești. Asta e cel mai important — mai important chiar decât munca.”

Dacă ar lua-o de la zero în România, ce ar face diferit?

Ar construi fabrica mai devreme — cu doi-trei ani mai devreme decât a făcut-o, ceea ce ar fi dus compania mult mai departe astăzi.

Privește acest lucru cu regret?

Nu — spune că nu regretă, ci privește experiența ca fiind normală, parte din drum, cu ochii îndreptați spre obiectivul de a deveni cea mai mare companie de profil din România.

Ce înseamnă pentru el succesul?

Să faci lucruri foarte bune și să fii apreciat de alți oameni — nu doar bani sau alte valori materiale, ci aprecierea publicului pentru ceea ce ai construit.

Impact dincolo de profit

În afară de profit, ce impact pozitiv a avut Mado asupra angajaților, societății și naturii? (întrebare primită pe LinkedIn)

Asupra angajaților: șansa reală de avansare — mulți au ajuns directori zonali sau de fabrică, iar compania a creat constant poziții noi, atractive pentru oameni care vor să devină, la rândul lor, antreprenori într-o zi. Asupra industriei, Mado consideră că a fost un exemplu de profesionalizare pentru alte lanțuri de fast-food din România. Asupra naturii, compania respectă regulamentul de mediu, folosește ambalaje din hârtie în loc de plastic acolo unde poate și plătește toate taxele de mediu aferente — iar faptul că lucrează cu producători locali, din proximitate, reduce automat amprenta de transport față de aducerea acelorași produse din vestul Europei.

Ce argument ar folosi pentru a convinge un român să aleagă un produs fabricat în România în locul unuia din import?

Că orice cheltuială făcută pe un produs românesc se întoarce, garantat, înapoi în economia locală — la fermieri, la angajați, la comunitate.

Ce responsabilitate au antreprenorii în construirea unei economii românești mai puternice?

Crearea de locuri de muncă și oameni mai bine pregătiți — iar prin export, spune Gunbeyi, se poate construi, în timp, o economie națională mult mai puternică.

Ce antreprenori români apreciază?

Menționează în mod special pe Iulian Dascălu, cu care colaborează încă din anii 2000 și pe care îl apreciază pentru investițiile ample și locurile de muncă create, precum și pe fondatorii Avitop, pentru modernizarea reală a fermelor și abatoarelor față de acum 20 de ani.

Cum vede platforma și comunitatea Fabricat în RO?

Ca pe un loc unde poate aduce multă experiență și idei, dacă e nevoie, și ca pe o oportunitate reală de colaborare viitoare între firme românești.

Întrebări frecvente despre Ibrahim Gunbeyi Mado

Cine este fondatorul Mado România?

Ibrahim Gunbeyi este fondatorul și proprietarul Mado, lanț de restaurante fast-food cu sediul la Iași, venit din Turcia în România în 1998 și stabilit la Iași din anul 2000.

Câte restaurante Mado există în România?

Mado are 14 restaurante active în România — 13 proprii și o franciză, la Zalău — în 8 orașe, printre care Iași, Timișoara, Cluj, Botoșani și Buzău. Toamna aceasta se adaugă a 14-a locație proprie a grupului, a șasea din Iași, la Family Market Tomești.

De unde provin ingredientele folosite de Mado?

Peste 90% din ingrediente provin din România, de la furnizori precum Avitop (carne de pui), Samcom Botoșani (carne de vițel), Peneș Curcanu Brașov (carne de curcan), Olympus (iaurt) și o fabrică din Harghita (cașcaval).

Este shaorma o mâncare sănătoasă?

Potrivit lui Ibrahim Gunbeyi, shaorma poate fi o masă sănătoasă atâta timp cât se cunosc ingredientele și metoda de preparare — la Mado, carnea este rotisată, nu prăjită, iar sosurile folosesc ingrediente naturale precum ou, iaurt și usturoi.

Cât a costat fabrica Mado din Miroslava?

Investiția inițială în fabrică a depășit 10 milioane de euro. Compania a anunțat o nouă extindere de peste 11 milioane de euro, finanțată aproape jumătate din fonduri europene nerambursabile.

Câți angajați are Mado România?

Grupul Mado are aproximativ 350 de angajați, dintre care 65 lucrează direct în fabrica de producție de la Miroslava.

Ce face Mado diferit față de alte lanțuri de fast-food?

Mado este singurul lanț de acest tip din România cu producție proprie integrată — de la materie primă locală la produsul finit — cu trasabilitate completă de la fermă la farfurie și peste 90% ingrediente românești.

Poate cineva deschide un restaurant folosind doar produse Mado?

Da — Mado poate furniza toată gama de produse necesare (carne, sosuri, panificație, panetate) cu aceeași rețetă din restaurantele proprii, ca soluție completă pentru un partener care vrea să deschidă un restaurant nou.

Fabrica Mado în cifre

Potrivit datelor publice disponibile pe termene.ro, MADO CORPORATION SRL (înființată în 2009, cu sediul la Brătuleni, Iași) a raportat pentru 2025 o cifră de afaceri de 58,7 milioane de lei, în creștere cu 5,3% față de anul anterior, și 155 de angajați — companie aflată pe locul 1 în topul restaurantelor din județul Iași, după cifra de afaceri.

Acest articol face parte din seria de interviuri video Podcast cu antreprenori români, realizată de Fabricat în RO — platforma și comunitatea dedicată producătorilor și antreprenorilor români. Vezi și profilul complet al companiei pe platformă: Mado România. Episodul video complet, cu Ibrahim Gunbeyi, poate fi urmărit pe canalul de YouTube Fabricat în RO.

Ești antreprenor sau producător român și vrei să-ți spui povestea la podcastul Fabricat în RO? Află cum te poți alătura comunității noastre de producători.