briobill program facturare online
Tag: produse fabricate in Romania

Produse din România la cel mai tare mall online!

produse romanesti

Deși mulți dintre noi ne-am obișnuit cu mallurile la care găsim tot felul de magazine, este enorm de util să avem un loc de unde cumpărăm produsele noastre preferate, fabricate în România. Dar ce zici dacă nici măcar nu ai știut că ai un produs preferat, pentru că până astăzi nu știai că există? În continuare prezentăm siteul deprinRomânia (www.deprinromania.ro) care vă va capta atenția cu siguranță.

În principu, magazinul acesta online are categorii ca și casă și decorațiuni, băcănie, cărți și reviste, plafar, muzică, mama și copilul, electro-IT, curățenie și întreținere, îmbrăcăminte și încălțăminte, băuturi alcoolice, accesorii și altele.

Avantajul principal de a avea această selecție de mii de produse diferite este că le ai într-un singur loc. Știm cu toții cum e dacă vrem să cumpărăm câte ceva online, și ce ne place se găsește în 5-6 sau chiar 10 locuri diferite (după care, poate, mai bine mergem la magazine și nu mai comandăm online deloc). Dar siteul nu știe doar atât – putem căuta tot ce dorim să cumpărăm în cel mai simplu mod posibil. De exemplu, alegând o categorie de produse cu sub-categoria aferentă, vom găsi mai repede ceea ce căutam. Totodată, nu mai avem treabă cu deplasarea, parcarea și – uneori chiar pierzând timpul – cumpărăturile din 2-3 magazine diferite. Astfel economisești nu doar timp, dar și bani.

Dacă cauți promoții, și mai ușor – poți alege Promoții din meniul principal, după care vei vedea toate produsele din toate categoriile care au prețul redus pe moment. Normal, nu va trebui să parcurgi manual sute de produse (chiar mii), la care este aplicată o reducere de 5%, 10%, sau chiar și 50%. Dacă ai găsit promoțiile, poți filtra produsele afișate, alegând doar ceea ce ai nevoie.

Un alt plus pentru acest magazin este că vei găsi produse care nu sunt oferite spre vânzare în orașul tău, și nici în apropiere de tine. De multe ori omul ar cumpăra, dacă ar avea de unde – acum ai de unde, doar trebuie să alegi ce-ți place!

Ca să fii informat, trebuie să știi că la comenzile de pe acest mall online – cel puțin pe moment – vei plăti fie online cu cardul (credit sau debit)  sau ramburs. Deci, indiferent ce-ți place să folosești la plăți, aici cumperi cu ușurință.
Cu siguranță, piața autohtonă nu constă doar din produsele prezentate pe siteul deprinRomânia. Produsele alese sunt de calitate, fiind toate oferite de firme românești de încredere. Vei zâmbi când printre mărci și producători vei găsi unele din produsele tale preferate. Fares, Piticot, Cheia, Editura Integral, și Onibon sunt doar câteva nume importante din cele prezentate pe site.

Scopul singurului mall online care prezintă și comercializează doar produsele românești este de a prezenta ce se găsește la noi, dar și de a sprijini producătorii autohtoni, creșterea calității și promovarea produselor din țară. Această misiune coincide cu misiunea echipei FabricatÎnRo – prezentarea pieței din România, promovarea calității produselor autohtone, sprijinirea creării locurilor de muncă și, desigur, cât mai mulți oameni care să aleagă – nefiind obligați – produse autohtone.

READ MORE +

Eden – dincolo de puterea feminină

Trăim într-o ṭară în care lumea îşi doreşte mai mult şi mai bine, o ṭară care îşi doreşte expansiune, dar uităm adesea că schimbarea şi noile oportunităṭi apar doar dacă noi îndrăznim. Idei noi sunt la tot pasul, afaceri se deschid la cheie, iar progresul şi inovaṭia nu întârzie să apară. Români de zi cu zi încearcă şi adoptă noi planuri de a-şi extinde afacerea deja existentă, de a aduce pe piaṭa românească ceva unic, ceva care nu a mai fost şi se remarcă cu fiecare pas făcut înainte.

Acesta este şi cazul Mihaelei Drafta, cunoscut designer vestimentar care aduce pe piaṭa românească un aer nou, aer care îmbină tenacitatea cu inovaṭia. Ea are o minte genială în designul vestimentar din România care valorifică femeia pentru ceea ce este ea. Stilul ei inconfundabil se poate regăsi în unul dintre primele ei magazine din Iaşi, denumit pur şi simplu Eden, un simbol al feminităṭii. Magazinul Eden scoate în evidenṭă atuurile femeii moderne, lipsite de inhibiṭii, fără bariere în a se exprima.

Colecṭiile Mihaelei Drafta se adresează femeilor din toate categoriile de vârstă, reunind într-un singur loc diverse note de eleganṭă şi curaj, adaptate la cerinṭele şi tendinṭele actuale ale modei feminine. Stilul Eden este rămâne un stil vestimentar care conferă oricărei femei rafinamentul de a fi ea însăşi – puternică şi irezistibilă.

Linia vestimentară după cum sugerează şi denumirea magazinului, Eden, încearcă să scoată în evidenṭă etalonul natural şi definitoriu a tuturor femeilor care pornesc în această aventură de a purta stilul Eden. Eden adoptă un stil seducător, sigur pe sine, la fel ca şi femeia din tine, a cărei aură generează autenticitatea plăcerii de a trăi şi de a face alegeri, şi de asumare a lor în acelaşi timp.

Tendinṭele fiecărui sezon se regăsesc în combinaṭiile de culoare şi de stil pe care Mihaela Drafta le adoptă cu fiecare ocazie. Rafinamentul şi elegenṭa nu sunt lipsite din rândul linilor vestimentare care te descriu atât de bine ca şi femeie. Piesele vestimentare puse la dispoziṭia ta te vor transforma într-o divă pe aleile vieṭii, mereu în trend şi mai încrezătoare ca oricând.

Magazinul Eden îṭi pune la dispoziṭie o gamă largă de îmbrăcăminte, creată pentru evenimentele speciale şi pline de importanṭă din viaṭa oricărei femei din România. Cu stilul Eden, vei ieşi în evidenṭă de fiecare dată, elementele vestimentare îmbinând stiluri clasice şi moderne de actualitate care nu se demodează.

Ceea ce porṭi ca şi femeie te va defini mereu, dându-ṭi noi oportunităṭi de a te exprima. Poṭi fi sigură că alegând stilul Eden, etaloanele naturale de frumuseṭe se vor asorta perfect cu personalitatea ta. Siguranṭa încrederii este clădită cu uşurinṭă prin aceste stiluri care promovează femeia de zi cu zi. Mai multe informaṭii utile despre ceea ce este nou şi unic pe piaṭa românească pot fi găsite pe site-ul FabricatÎnRo, site care susṭine producătorii români din ṭară, care au ales să iasă din anonimat şi să facă o diferenṭă, arătând lumii că se poate. România stă înaintea unor oameni care au decis să rămână aici pe pământ românesc şi să readucă identitatea ṭării înapoi.

Sursă poză: aici

READ MORE +

Cum se certifică un produs românesc?

Cum se certifică un produs românesc- www.fabricatinRO.ro informatii

Cum se certifică un produs românesc? 

Există produse tradiționale, produse bio, produse cu denumire de origine protejată, produse de origine controlată sau pur și simplu produse fabricate în România.

M-am pus în pielea unui producător și m-am întrebat ce are de făcut dacă știe că obține un produs românesc, cu ingrediente locale, eventual după o metodă tradițională, să obțină o certificare? Cum se descurcă printre reglementări, instituții europene și românești care aplică reguli, verifică produsele înregistrate, românești, originare, ecologice și tradiționale?

Pentru un producător o certificare prezintă multiple avantaje: este o garanție a calității în fața clienților, este îmbunătățită imaginea companiei, are acces la noi piețe și noi clienți, va avea un proces de producție standardizat, repetabil și care poate fi monitorizat, se produce o responsabilizarea angajaților, furnizorilor și colaboratorilor.

Produsele alimentare sunt cele care sunt supuse unor rigori mai mari pentru a fi certificate.

În România, un produs alimentar este certificat de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) – Direcția Generală Industrie Alimentară și pe site-ul instituției se regăsesc toate informațiile necesare.

Un produs alimentar ar putea avea următoarele certificări:

Cum se certifică un produs cu denumire de origine protejată (DOP)?

Primul și probabil cel mai cunoscut produs care a primit această certificare este magiunul de Topoloveni. MADR publică periodic o listă cu produsele românești care au denumiri de origine protejată recunoscute. Găsim cu mândrie în această listă lapte, iaurt, lapte bătut, brânză, cașcaval, telemea, salam, cârnați, pâine, covrigi, plăcintă.

Avizarea se face în conformitate cu prevederile Regulamentului Consiliului CE nr. 1151/2012, toate informațiile se găsesc pe site-ul www.madr.ro, iar caietul de sarcini trebuie să includă:

  • denumirea care urmează a fi protejată ;
  • descrierea produsului, inclusiv materiile prime, precum şi principalele caracteristici fizice, chimice, microbiologice sau organoleptice ale produsului;
  • definirea zonei geografice delimitate;
  • dovada faptului că produsul este originar din zona geografică delimitată;
  • descrierea metodei locale de obţinere a produsului şi a modului de ambalare;
  • elemente care să stabilească legătura dintre calitatea sau caracteristicile produsului și mediul geografic menţionat sau legătura dintre o anumită calitate, reputaţia sau o altă caracteristică a produsului şi originea geografică menţionată
  • numele şi adresa autorităţilor care verifică respectarea dispoziţiilor caietului de sarcini;
  • orice normă specifică de etichetare a produsului în cauză;

Cum se certifică un produs tradițional?

Atestarea unui produs tradițional se face de către Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale în conformitate cu Ordinul nr. 724 din 29 iulie 2013 emis de către acest minister. Produsele se înscriu în ”Registrul Național al Produselor Tradiționale” (RNPT). Informațiile și produsele înscrise în registru se regăsesc pe siteul www.madr.ro

Primul atestat pentru produs tradițional în România a fost acordat pentru ”pâinea tradițională Adriana”

La capitolul produse tradiționale lista produselor cu care ne putem delecta e mai lungă: cârnați, cârnăciori, horincă, pălincă, dulceață, slănină afumată, mușchiuleț file, caș, cașcaval, smântână și altele.

Pentru a atesta un astfel de produs caietul de sarcini trebuie să îndeplinească condiții clare privind:

  • numele produsului, care trebuie să fie unic;
  • descrierea caracteristicilor produsului tradițional, prin indicarea principalelor însușiri;
  • descrierea caracteristicilor materiilor prime care să nu conțină în compoziția acestora adaosuri de aditivi alimentari, coloranți, arome, vitamine, minerale, îndulcitori;
  • proveniența materiilor prime;
  • descrierea caracteristicilor ingredientelor folosite în procesul de fabricație;
  • descrierea metodei de producție specific locală, autentică și invariabilă, precum și descrierea procesului tehnologic tradițional, unde se vor trece toate fazele de producție, inclusiv operațiunile executate manual;
  • descrierea elementelor specifice privind ambalarea;
  • fotografia și descrierea desenului pe secțiune care să reprezinte caracteristicile specifice produsului, forma;
  • modul de producție care să reflecte un procedeu tehnologic de producție tradițional;
  • cerințele minime și procedurile de verificare și control al tradiționalității produsului;
  • capacitatea de producție realizată — raportată pentru un an, nu poate depăși cantitatea medie de 150 kg/litri pe zi total produs tradițional atestat și nu mai mult de 400 kg/litri pe zi total produse tradiționale atestate, cu excepția producerii pâinii și produselor de panificație tradiționale — care nu pot depăși cantitatea medie de 300 kg pe zi total produs tradițional atestat și nu mai mult de 800 kg pe zi total produse tradiționale atestate;
  • date, înscrisuri, referințe bibliografice cu referire la vechimea produsului, care trebuie să demonstreze transmiterea unei tradiții de la o generație la alta și din care să rezulte legătura istorică a produsului tradițional cu locul de producție, sau o declarație de notorietate din partea unei asociații locale a producătorilor de produse tradițional;

Cum se certifică un produs marca înregistrată?

 Conform legii este definită ca un semn susceptibil de reprezentare grafica servind la deosebirea produselor, sau a a serviciilor, unei persoane fizice sau juridice, de cele apartinind altei persoane, societăți și cele ale concurentei. Marca înregistrată poate fi utilizată pentru orice produs sau serviciu și înregistrarea este un proces care durează câteva luni. Detaliile privind pașii ce trebuie urmați se găsesc pe siteul Oficiului de Stat pentru Invenții și Mărci (OSIM) www.osim.ro

Marca înregistrată conferă unicitate unui produs, este un element face distincția pentru un produs sau serviciu însă nu certifică faptul că este un produs 100% românesc.

Cum se certifică un produs originar?

Altfel spus ”fabricat în România” sau ”made în Romania”. Este un termen care se adresează producătorilor care exportă. Până în luna mai 2015 se aplica un protocol european privind definirea de produse originare, iar începând cu 1 mai 2015 se aplică Decizia nr. 71/2015 EEA (Uniunea Economică Europeană)  care reglementează că un produs este considerat originar dacă toate materialele conținute sunt originare sau dacă maxim 10% din prețul de fabrică al produsului sunt materiale ne-originare care au suferit transformări suficiente.

Cum se certifică un produs cu denumirea de origine controlată (DOC)?

Se regăsește la vinuri și certifică că sunt obținute în areale viticole strict delimitate, din soiuri recomandate și recunoscute pentru potențialul lor de a produce vinuri de cea mai înaltă calitate  totodată, reprezentative pentru zonele din care provin, prin respectarea unor condiții specifice de cultivare a vitei de vie și procesare a vinului.

Chiar dacă o certificare este complicată și duce la creșterea costurilor, consumă timp, rezultă o anumită redundanță în activitatea de producție ea are ca efect creșterea vânzărilor pentru producător.

Atenție însă, creșterea vânzărilor pune uneori în pericol calitatea, cineva plătește costul acestor certificări, există riscul concentrării asupra hârtiilor în detrimentul produselor și există producători onorabili care nu au timpul și resursele necesare pentru a certifica produsele lor chiar dacă produsele sunt românești și sunt excepționale. Personal sunt adepta moderației în certificări. Ne quid nimis, adică nimic peste măsură.

Articol scris de Cristian Ianasi

READ MORE +

Beneficiile consumului local de produse

Aleg sa cumpar romaneste, aleg produsul local, aleg produsele locale, aleg produsele fabricate in Romania

Consumul local și achizițiile există de când lumea, din vremurile în care oamenii foloseau trocul și când toate produsele erau obținute din gospodăria proprie sau prin schimburi, într-o comunitate restrânsă. Nu sunt departe vremurile în care gospodarii se bazau în principal pe producția proprie, pe produse naturale, proaspete, fără adaosuri.

În prezent, achizițiile locale sunt studiate și uneori încurajate de economiști, politicieni, profesori și reprezintă un concept care dorește sa aducă în prim-plan beneficiile achizițiilor locale. De ce? Deoarece consumatorii nu au aceiași satisfacție cu produsele standardizate și pentru că există beneficii practice, sociale și morale în momentul în care achiziționăm un produs local.

Iată 10 motive să achiziționezi un produs local:

  1. Calitatea produsului. În special în domeniul alimentar, un produs local va fi mai proaspăt pentru că nu a mai fost supus operațiunilor și timpilor de ambalare și transport din locații îndepărtate. Un măcelar, un cofetar sau un producător de conserve va fi direct interesat să ofere clienților produse de calitate, igienă maximă, rețete deosebite, astfel încât să își păstreze și să câștige noi clienți. Eu sincer nu-mi închipui cum aș putea folosi la supă o legătură de pătrunjel adusă de la sute de kilometri sau cumpărată din supermarket, care a urmat un lanț lung de la producător – depozit – distribuție – ambalare – raft, a trecut prin multe variații de temperatură și prin multe mâini.
  1. Calitatea serviciilor. Afacerile locale de regulă angajează personal cu un grad mai ridicat de cunoștințe despre produse și alocă un timp mai lung înțelegerii clientelei.  Serviciile sunt poate primele care ar trebui achiziționate local. Dacă prestatorul e de prin partea locului atunci poți comunica direct cu el, să îi spui ce îți place și ce nu. Dacă ești mulțumit vor afla și alții. La fel dacă ești nemulțumit, fiind stimulată calitatea serviciilor. Când vorbim de prestarea serviciilor, partea financiară rămasă la prestator este cea mai mare, deci o parte mai mare va reveni comunității locale, nefiind implicate costuri cu materia primă, ambalarea, depozitarea și transportul. De obicei serviciile sunt achiziționate local (educație, servicii medicale, croitorie, înfrumusețare, alimentație publică, transport în comun, etc.) dar există situații mai sofisticate în care poți alege între un curs local și un curs online, turism local și turism extern. Sa luăm cazul controversat al serviciilor medicale. O comunitate puternică, responsabilă, implicată, unde se adună resurse suficiente va avea probabil dotări și prestatori de servicii mai mulți și mai profesioniști. De exemplu medici doritori să profeseze local, dotări medicale mai performanțe, confort superior al pacientului care nu va mai dori să se deplaseze în altă localitate sau țară.

 

  1. Prețul. Pentru două produse care au costuri de producție egale, cel care provine mai de departe va fi mai scump datorită costurilor implicate cu transportul, ambalarea, manipularea, depozitarea. Teoretic un produs local de aceiași calitate va fi mai ieftin într-un magazin local.

 

  1. Beneficii ecologice. Orice manipulare a mărfurilor implică un consum de curent, ambalaje, transport, apă, deci cu cât o marfă vine mai de departe cu atât impactul asupra mediului este mai mare.

 

  1. Se creează mai multe locuri de muncă. Evident că afacerile locale angajează localnici. Economic vorbind, crearea de locuri de muncă este cel mai mare beneficiu al unei afaceri locale. Angajații primesc salarii, își întrețin familiile, sunt aproape de locul de muncă, sunt eliminate costurile nedorite cu naveta, pot beneficia de mai mult timp personal.

 

  1. Taxele, impozitele se întorc în comunitatea locală. Da! Atunci când achiziționezi de la un producător local independent o parte semnificativ mai mare din banii cheltuiți revin comunității în care trăim. Cumpărând de la firme locale, veniturile la bugetul local vor fi mai mari. Bugetului local, diferit de bugetul central (național), îi revin o parte din impozitele și taxele plătite de populația locală și de agenții economici de importanță locală. Când cumperi de la un hypermarket în cea mai mare parte banii se colectează la bugetul unde este înregistrată firma (de exemplu în Bacău) iar dacă firma respectivă depășește o anumită dimensiune direct la bugetul centralizat. Comunitatea bine administrată va avea o calitate superioară a vieții deoarece din bugetul local se finanțează sistemul de învățământ, sănătate, cultură, securitate locală, investiții și alte servicii publice locale.

 

  1. Este o investiție în viitorul comunității în care trăiești. Afacerile locale sunt deținute de persoane care locuiesc în comunitate, existând o probabilitate mai mică ca acestea să părăsească localitatea, vor contribui mai mult la investițiile materiale și sociale. De asemenea încurajezi prosperitatea locală: antreprenorii și salariații sunt mult mai tentați să investească local, în mediul în care trăiesc. Un salariat va investi și va întreține un apartament în comunitatea în care trăiește iar un antreprenor local va achiziționa și va investi într-un spațiu comercial unde își desfășoară activitatea.

 

  1. Comunitatea locală își întărește identitatea. Cumpărăm local, consumăm preparate locale, ne relaxăm împreună în comunitatea noastră. Aceste fenomene sunt bazele tradiției, a unei apartenențe la un grup. Se răspunde astfel unei nevoi sociale elementare și oamenii devin mândrii de comunitatea în care trăiesc.

 

  1. Organizațiile non-profit primesc un suport mai mare din partea micilor întreprinzători decât din partea marilor companii, unde deciziile se iau centralizat. Un plus de alinare și de civilizație îndreptat către cei care au probleme.

 

  1. Cumpărând produse locale nu vei fi victima programelor naționale și internaționale de vanzare și de marketing. Local poți alege și sugera tu tipul produsului pe care îl dorești. De exemplu îți place nuca noastră românească – poți cumpăra cornulețe cu nucă sau îi poți sugera cofetarului că îți dorești un astfel de produs. În hypermarket vei găsi probabil cornulețe cu nucă de cocos, un produs exotic, care este o parte din politica de achiziție eficientă a lanțului, sau a unui producător care își eficientizează stocurile nerulate pe care le încorporează într-un nou produs aflat la ofertă.

 

Site-ul www.fabricatinRO.ro a fost modificat de ceva vreme și am împărțit toate produsele pe județe si regiuni ale României pentru a vă fi mai ușor să le găsiți pe cele locale.

Am văzut un bon al unei cărți cumpărate de la o librărie din SUA pe care scria că atunci când cumperi de la librărie peste 50% din banii cheltuiți se vor întoarce în comunitate, dacă cumperi de la un lanț de magazine aprox. 15% revin comunității iar dacă cumperi online va reveni 0. Sper să văd și în România o astfel de promovare.

Este o chestiune de comunicare, educație și obișnuință să achiziționăm câte un produs local atunci când e posibil pentru o investiție durabilă în comunitatea în care trăim.

Articol scris de Cristina Ianasi

Sursă poza : https://www.facebook.com/Aleg-s%C4%83-cump%C4%83r-rom%C3%A2ne%C8%99te-739088046217460/

 

READ MORE +

Care este mecanismul financiar când alegem un produs fabricat în România

Care este mecanismul financiar când alegem un produs fabricat în România

Trăim într-o societate de consum guvernată de reglementări, impozite și taxe. Suntem în era în care orice produs căutat îl găsim în “market”, pe care îl voi numi magazin, îl achităm și am plecat cu el acasă … Consumatorii insă au dorințe, emoții, sunt preocupați de calitatea produselor, proveniența lor, au nostalgia gustului “ca pe vremuri”, și se intreabă uneori ce plătesc la casă? Care este circuitul banilor pe care noi, clienții, îl plătim la fiecare obiect cumpărat?

Pe raftul din magazin marfa poate proveni pe trei canale:

1. produse fabricate in România;
2. produsele fabricate in EU;
3. produse din import (restul țărilor lumii), care sunt supuse taxelor vamale;

Cumpărătorul plătește la casă prețul produsului + TVA (taxa pe valoare adaugată). În cazul în care cumpără o jachetă care costă 124 lei, 24 lei reprezintă TVA-ul, o taxă ce se va vira la bugetul de stat, în toate cele trei cazuri.

Indiferent de locul de unde cumpără marfa, 100 de lei reprezintă valoarea de vânzare a produsului, care revine magazinului. Acesta va folosi această încasare pentru a-și plăti furnizorii, salariile, chiria, utilitațile, cheltuielile administrative, taxe, impozite.
Dacă prețul jachetei la furnizorul magazinului este de 50 lei, magazinului îi rămân 50 lei pe care îi va distribui: 25 lei pentru salarii, 10 lei alte cheltuieli, în final obținând un profit brut (adică înainte de impozitare) de 15 lei. Din aceste sume statul va încasa aprox. 45% contribuții și impozite pe salarii și 16% impozit pe profit, adică 13,65 lei. În final din cei 124 lei plătiți de cumpărator la magazinul nostru la buget va ajunge TVA-ul, contribuțiile și taxele, în total 37,65 lei.

Ce importanță are atunci pentru buget proveniența mărfurilor, a jachetei în cazul nostru?
În cele trei cazuri încasările indirecte la buget sunt diferite.

În cazul 1, când produsele sunt fabricate in România, magazinul cumpără și plătește marfa producătorului (50 lei). Din acești 50 lei producătorul român cumpără materia primă 15 lei, plătește salarii 15 lei, alte cheltuieli 5 lei și obtine un profit brut de 15 lei. Statul va încasa aprox. 45% impozite și contribuții pe salarii și 16% impozit pe profit, adică 9,15 lei. Mai presupunem că din activitatea furnizorilor conecși (transportatori, utilități, bănci, alții) statul va mai încasa indirect 0,5 lei. În final la buget mai ajung încă 9,65 lei. Tot în țară se va impozita, cheltui și eventual investi profitul net obținut de producător (12,6 lei).

În cazul 2, al produselor fabricate într-o țară membră UE, magazinul cumpără de la un producător din Uniunea Europeana (în termeni tehnici achiziție intracomunitară).
Dacă prețul jachetei este tot de 50 lei pentru magazin nu este nici o diferență dacă cumpără marfa din Romania sau dintr-un stat UE, însă impozitele și taxele se vor distribui diferit: cele aferente operațiunilor din România se plătesc statului roman iar cele aferente operațiunilor țării partenere se vor plăti în statul respectiv. Astfel statul român nu mai încasează taxe și contribuții pe salarii de la producătorul român. Presupunând că o parte din serviciile conexe (de exemplu transportul) este realizat de furnizori români statul va mai încasa prin impozitarea acestora 0,5 lei.
Știm că unele țări dispun de facilități de productie, eficiență, infrastructură, tradiție și experiență organizatorică astfel încât produc bunuri la prețuri avantajoase, chiar dacă nivelul salariilor este mai mare, caz în care produsele autohtone pierd în competiția de preț, aspect și calitate.

În cazul 3, în care cumpăram un produs importat, intermediarul (importatorul) cumpără și plătește marfa achiziționată dintr-o țară terță. În momentul importului va vira statului român taxele vamale, accizele și TVA-ul aferent. Taxa vamală este un venit la bugetul de stat dar are și rolul de a proteja piața internă. Dacă costul de producție al jachetei noastre este 50 lei în România și 50 lei în China magazinul va cumpăra jacheta din Romania fără taxe vamale, aceasta fiind deci mai ieftină.

Probabil însă că jacheta produsă în China este mult mai ieftină. Dacă prețul jachetei la un producător din China este 15 lei, transportul și cheltuielile conexe 15 lei și se aplică o cotă de taxe vamale și comisioane de 15% adica 4,5 lei. Importatorul, care este un intermediar, o achiziționează deci cu 34,5 lei și îsi va pune un adaos de 45% adica 15,5 lei pentru a o vinde magazinului tot cu 50 lei. Din acest adaos de 15,5 lei presupunem ca va plăti 5 lei salarii, 5 lei alte cheltuieli și rămâne cu un profit de 5,5 lei. Acest intermediar va vira la buget 2,25 lei impozite și contribuții pe salarii și 0,88 lei impozit pe profit. În final la buget ajung 7,63 lei, o suma apropiată de cea încasată în cazul producătorului român. În fluxul economic ar putea rămâne și profitul net al importatorului (dacă acesta nu este o firmă străină ce va redirecționa profitul în țara sa), adică 4,62 lei care vor fi la rândul lor impozitați, cheltuiți sau investiți.

Nu putem nega existența produselor și serviciilor autohtone care nu se vând “la casă”. Există oare persoane care să nu fi cumpărat măcar odată brânză, miere, lapte, ouă, legume, fructe, carne, sirop, ciorapi împletiți, o lingură de lemn sau un ou încondeiat din gospodării private, sau să se fi cazat poate într-un loc la munte, să fi avut în casă un meșter să-i facă un raft sau o croitoreasă să-i coasă pe măsură? În acest caz producătorul estimează cam cât valorează produsul său, cumpărătorul face achiziția iar încasările la buget nu fac parte din ecuație.

Exemplul nostru ne arată că pentru același preț plătit la casă de cumpărător sumele încasate de bugetul român sunt cele mai mari în cazul unui produs românesc, se încasează o sumă apropiată dacă produsul e din import și cea mai mică încasare ar fi pentru un produs UE. Statul încasează TVA, impozitele pe salarii, contribuțiile pe salarii, impozit pe profit, taxe vamale, accize precum și alte taxe. Aceste sume asigură funcționarea, coerentă sau nu, a societății căci ei se distribuie către salariile bugetarilor, sistemul de sănătate, pensii, cheltuieli sociale, servicii publice, apărare, învățamânt, cultură, sport, cercetare, transporturi, justiție, culte, investiții, mediu, agricultură și altele. În mod ideal incasările bugetare se întorc în circuitul economic și în folosul cetățeanului. În țările cu guverne responsabile statul încurajează consumul de produse locale considerând efectele pozitive economice, sociale și de mediu.

Atunci când cumpărăm un produs fabricat în România, o parte mai mare din bani se vor întoarce în economia locală, se generează locuri de muncă, sprijinim o continuitate a afacerilor locale, investestim în viitorul producătorilor locali. În cazul mărfurilor alimentare produsele vor fi mai proaspete deoarece vor face mai puțin timp de la producător pâna pe raft, iar gustul probabil este mai apropiat de preferințele consumatorului și se presupune că utilizatorul este mai bine informat. Dacă mecanismul e fluent și funcționează, cumpărătorul plătește un preț corect cu efecte economice și sociale pozitive în mediul autohton.

Notă: prețurile, cheltuielile, adaosul și nivelul de impozitare nu reprezintă calcule exacte ci valori informative. Nivelul incasărilor la buget variază în funcție de acestea dar și de tipul mărfurilor sau serviciilor,valoarea investiței, marjele de adaos practicate și alte elemente, astfel încât în acest exemplu ipotetic nu se poate realiza un calcul exact. Au fost folosite date economice plauzibile astfel încât concluzia să fie apropiată de realitate.

Articol scris de Cristina Ianasi.
Sursă poza: zf.ro/

READ MORE +

Produse traditionale romanesti care se pun pe masa de Craciun

HO HO HO a venit iar Crăciunul! Şi dacă tot am scăpat de postul aferent acestei sărbători, ne-am hotărât  deschidem apetitul cu produse tradiţionale româneşti.

După o perioadă în care ne-am curăţat corpul de toxine şi sufletul de păcate, se cuvine putem savura un festin la masa de Crăciun. Ne-am gândit noi de la această masă nu vor lipsi produsele tradiţionale româneştitobă, cârnaţi, caltaboş, şorici, sarmale, piftie, cozonac. Acestea sunt câteva dintre produsele ce trebuie puse pe masa de sărbătoare, produse ce îl au pe Ghiţă preparat de bază.

Noi, românii, suntem economi, mai ales când vine vorba de mâncare. Pentru preparatele enumerate mai sus folosim fiecare părticică a tradiţionalului porc tăiat la ignat – urechi, rinichi, limbă, muşchi, inimă, slănină, stomac, ficat. În ceea ce ne priveşte, nu suntem un popor pretenţios, ci mai degrabă pofticios!

O masă copioasă are antreu tobă, piftia şi şoriciul. Pentru a prepara aceste trei produse gospodina are nevoie de pricepere, oale mari şi vitejie în faţă facturii la gaze. Pentru aceste virtuţi va fi răsplătită cu un miros de preparate ce trezesc invidia vecinelor de scară şi publicitate neplătită ce o fac vedetă.

Meniul este completat cu răbdarea veterană a gospodinei în realizarea pretenţioşilor cârnaţi, caltaboşi şi sarmale. Fiecare are tehnică proprie de fabricare, materiale specifice folosite, dar au în comun răbdarea. Şi cum timpul trecut nu se mai întoarce, gospodina profită de fiecare minut şi cu ajutorul musculosului Ghiţă, reuşeşte câştige războiul cu număratul sarmalelor şi întinsul cârnaţilor la uscat.

După muncă şi răsplată! Acestor felurite preparate le succede desertul mult aşteptat. Tradiţional fiind, gospodină trebuie lupte cu frământatul, coca crescândă, umplutură aromată, de dată această fără ajutorul lui Ghiţă. Aţi ghicit, este vorba de parfumaţii cozonaci de Crăciun, ce încoronează masă! Ei sunt cartea de vizită a mesei şi a gospodinei care abia aşteaptă audă:

Sărut mâna pentru masă

C-a fost bună şi gustoasă

    Şi bucătăreasă frumoasă!”.

Acestea sunt câteva dintre bucatele româneşti ce sunt întâlnite pe mesele tradiţionale româneşti ale Crăciunului, produse gustoase ce sunt făcute în propria casă de masterchefii familiei.

Fie sunteţi gospodine frumoase sau musafiri degustători ai bucatelor româneşti, noi  dorim un Crăciun fericit şi o masă îmbelşugată!

Alegeţi de sărbători produsele fabricate în România!

Sursa imagine: www.maramedia.ro

READ MORE +
Google+